La nivel mondial, cel putin 13% dintre persoanele cu varste cuprinse intre 10 si 19 ani traiesc cu o tulburare de sanatate mintala diagnosticata, potrivit celui mai recent raport Starea copiilor din lume, publicat saptamana aceasta de organizatia de caritate pentru copii a Natiunilor Unite UNICEF.
Este pentru prima data in istoria organizatiei cand acest raport emblematic abordeaza provocarile si oportunitatile de prevenire si tratare a problemelor de sanatate mintala in randul tinerilor. Dezvaluie ca sanatatea mintala a adolescentilor este foarte complexa, putin studiata si subfinantata. Aceste descoperiri sunt reluate intr-o colectie paralela de articole de revizuire publicate saptamana aceasta intr-o serie de reviste Springer Nature.
Anxietatea si depresia constituie mai mult de 40% din tulburarile de sanatate mintala in randul tinerilor (cei cu varsta cuprinsa intre 10 si 19 ani). UNICEF mai raporteaza ca, la nivel mondial, sinuciderea este a patra cea mai frecventa cauza de deces (dupa ranile rutiere, tuberculoza si violenta interpersonala) in randul adolescentilor (cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani). In Europa de Est si Asia Centrala, sinuciderea este principala cauza de deces pentru tinerii din acea grupa de varsta – si este a doua cauza ca marime in Europa de Vest si America de Nord.
Din pacate, suferinta psihologica in randul tinerilor pare sa creasca. Un studiu a constatat ca ratele depresiei in randul unui esantion reprezentativ la nivel national de adolescenti din SUA (cu varste cuprinse intre 12 si 17 ani) au crescut de la 8,5% dintre adultii tineri la 13,2% intre 2005 si 20171. Exista, de asemenea, dovezi initiale ca pandemia de coronavirus exacerbeaza aceasta tendinta in unele cazuri. tari. De exemplu, intr-un studiu la nivel national2 din Islanda, adolescentii (cu varste intre 13 si 18 ani) au raportat semnificativ mai multe simptome de sanatate mintala in timpul pandemiei decat au raportat colegii lor inainte de aceasta. Si fetele aveau mai multe sanse sa experimenteze aceste simptome decat baietii.
Desi majoritatea tulburarilor de sanatate mintala apar in timpul adolescentei, UNICEF spune ca doar o treime din investitiile in cercetarea sanatatii mintale sunt directionate catre tineri. Mai mult, cercetarea in sine sufera de fragmentare – oamenii de stiinta implicati tind sa lucreze in cadrul unor discipline cheie, cum ar fi psihiatrie, pediatrie, psihologie si epidemiologie, iar legaturile dintre cercetare si serviciile de ingrijire a sanatatii sunt adesea slabe. Aceasta inseamna ca formele eficiente de prevenire si tratament sunt limitate si nu au o intelegere solida a ceea ce functioneaza, in ce context si de ce.
Colectia de articole de revizuire din aceasta saptamana se scufunda in profunzime in stadiul cunoasterii interventiilor – cele care functioneaza si cele care nu functioneaza – pentru prevenirea si tratarea anxietatii si a depresiei la tinerii cu varsta cuprinsa intre 14 si 24 de ani. In unele dintre proiecte, tinerii cu experienta traita de anxietate si depresie au fost co-investigatori, implicati atat in proiectarea si implementarea recenziilor, cat si in interpretarea constatarilor.
Cautarea de noi terapii
La nivel mondial, cel mai obisnuit tratament pentru anxietate si depresie este o clasa de medicamente numite inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, care cresc nivelul serotoninei in creier si au scopul de a imbunatati emotiile si starea de spirit. Dar eficacitatea lor modesta si efectele secundare substantiale3 au stimulat studiul mecanismelor fiziologice alternative care ar putea fi implicate in depresia si anxietatea tinerilor, astfel incat sa poata fi dezvoltate noi terapii.
De exemplu, cercetatorii au investigat legaturile potentiale dintre depresie si tulburarile inflamatorii – cum ar fi astmul, bolile cardiovasculare si bolile inflamatorii intestinale. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in multe cazuri, adultii cu depresie se confrunta si cu astfel de tulburari. Mai mult, exista dovezi ca, la soareci, modificarile microbiotei intestinale in timpul dezvoltarii reduc comportamentele similare cu cele legate de anxietate si depresie la oameni4. Acest lucru sugereaza ca tintirea microbiomului intestinal in timpul adolescentei ar putea fi o cale promitatoare pentru reducerea anxietatii la tineri. Kathrin Cohen Kadosh de la Universitatea Surrey din Guildford, Marea Britanie, si colegii sai au analizat rapoartele existente despre interventii in care dietele au fost modificate pentru a viza microbiomul intestinal. S-a constatat ca acestea au avut un efect minim asupra anxietatii tinerilor5. In orice caz, autorii indeamna prudenta inainte ca o astfel de concluzie sa poata fi confirmata, invocand limitari metodologice (inclusiv dimensiuni mici ale esantionului) printre studiile pe care le-au revizuit. Ei spun ca urmatoarea recolta de studii va trebui sa implice studii clinice la scara mai mare.
In schimb, cercetatorii au descoperit ca imbunatatirea abilitatilor cognitive si interpersonale ale tinerilor poate fi mai eficienta in prevenirea si tratarea anxietatii si a depresiei in anumite circumstante – desi motivul pentru aceasta nu este cunoscut. De exemplu, un concept cunoscut sub numele de „decentrare” sau „distantare psihologica” (adica incurajarea unei persoane sa adopte o perspectiva obiectiva asupra gandurilor si sentimentelor negative) poate ajuta atat la prevenirea, cat si la atenuarea depresiei si anxietatii, relateaza Marc Bennett la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, si colegii6, desi mecanismele neurobiologice care stau la baza sunt neclare.
In plus, Alexander Daros de la Campbell Family Mental Health Institute din Toronto, Canada, si colegii lor raporteaza o meta-analiza a 90 de studii randomizate controlate. Ei au descoperit ca ajutandu-i pe tineri sa-si imbunatateasca abilitatile de reglare emotionala, care sunt necesare pentru a controla raspunsurile emotionale la situatii dificile, le permite sa faca fata mai bine anxietatii si depresiei7. Cu toate acestea, nu este inca clar daca o mai buna reglare a emotiilor este cauza sau efectul acestor imbunatatiri.
Coproductia este esentiala
Este neobisnuit – dar din ce in ce mai vazut ca esential – ca cercetatorii care lucreaza la tratamente si interventii sa implice in mod direct tinerii care au suferit de boli mintale. Acesti tineri trebuie sa fie implicati in toate aspectele procesului de cercetare, de la conceptualizarea si proiectarea unui studiu, pana la realizarea acestuia si interpretarea rezultatelor. O astfel de abordare va duce la o stiinta mai utila si va reduce riscul de a dezvolta interventii irelevante sau inadecvate.
Doi astfel de tineri sunt co-autori intr-o recenzie a lui Karolin Krause de la Centrul pentru Dependenta si Sanatate Mintala din Toronto, Canada, si colegi. Revizuirea a explorat daca formarea in rezolvarea problemelor ajuta la atenuarea simptomelor depresive8. Cei doi parteneri de tineret, la randul lor, au reunit un grup de alti 12 consilieri de tineret si impreuna au oferit contributii cu privire la modelarea modului in care a fost efectuata revizuirea dovezilor si la interpretarea si contextualizarea constatarilor. Studiul a concluzionat ca, desi antrenamentul pentru rezolvarea problemelor ar putea ajuta la provocarile personale atunci cand este combinat cu alte tratamente, nu reduce in mod masurabil simptomele depresive.
Mesajul general care reiese din aceste analize este ca nu exista un „glont de argint” pentru prevenirea si tratarea anxietatii si a depresiei la tineri – mai degraba, prevenirea si tratamentul vor trebui sa se bazeze pe o combinatie de interventii care iau in considerare nevoile si circumstantele individuale. . De asemenea, sunt necesare dovezi de calitate superioara, cum ar fi studiile pe scara larga care utilizeaza protocoale stabilite.
Alaturi de raportul UNICEF, studiile subliniaza rolul de transformare pe care finantatorii trebuie sa il joace urgent si de ce cercetatorii, clinicienii si comunitatile trebuie sa lucreze impreuna la mai multe studii care implica cu adevarat tinerii ca co-investigatori. Impreuna, cu totii putem face mai bine pentru a crea un viitor mai luminos si mai sanatos pentru o generatie de tineri care se confrunta cu mai multe provocari decat oricand.