Sanatatea mintala se refera la felul in care oamenii gandesc, simt si se comporta. Specialistii in sanatate mentala pot ajuta persoanele cu depresie, anxietate, tulburare bipolara, dependenta si alte afectiuni care le afecteaza gandurile, sentimentele si comportamentele.
Sanatatea mintala poate afecta viata de zi cu zi, relatiile si sanatatea fizica.
Cu toate acestea, aceasta legatura functioneaza si in cealalta directie. Factorii din viata oamenilor, conexiunile interpersonale si factorii fizici pot contribui la sanatatea mintala.
Ingrijirea sanatatii mintale poate mentine capacitatea unei persoane de a se bucura de viata. A face acest lucru implica echilibrarea activitatilor vietii, responsabilitatilor si eforturilor de a obtine rezistenta psihologica.
Stresul, depresia si anxietatea pot afecta sanatatea mintala si pot perturba rutina unei persoane.
Desi profesionistii din domeniul sanatatii folosesc adesea termenul de sanatate mintala, medicii recunosc ca multe tulburari psihologice au radacini fizice.
Acest articol explica ce inseamna oamenii prin sanatate mintala si boala mintala. De asemenea, descriem cele mai comune tipuri de tulburari mintale, inclusiv semnele lor timpurii si cum sa le tratam.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS):
„Sanatatea mintala este o stare de bunastare mentala care le permite oamenilor sa faca fata stresului vietii, sa-si realizeze abilitatile, sa invete bine si sa lucreze bine si sa contribuie la comunitatea lor.”
OMS afirma ca sanatatea mintala este „mai mult decat absenta tulburarilor mintale sau a dizabilitatilor”. Sanatatea mintala de varf nu inseamna doar gestionarea conditiilor active, ci si ingrijirea de bunastare si fericire continua.
De asemenea, subliniaza faptul ca pastrarea si restabilirea sanatatii mintale este cruciala la nivel individual si la nivel de comunitate si societate.
In Statele Unite, Alianta Nationala pentru Bolile Mintale estimeaza ca aproape 1 din 5 adulti se confrunta cu probleme de sanatate mintala in fiecare an.
In 2020, se estimeaza ca 14,2 milioane de adulti din SUA, sau aproximativ 5,6%, aveau o afectiune psihologica grava, potrivit Institutului National de Sanatate Mintala (NIMH).
Toata lumea are un anumit risc de a dezvolta o tulburare de sanatate mintala, indiferent de varsta, sex, venit sau etnie. In SUA si in mare parte din lumea dezvoltata, tulburarile mintale sunt una dintre principalele cauze ale dizabilitatii.
Circumstantele sociale si financiare, experientele nefavorabile din copilarie, factorii biologici si conditiile medicale subiacente pot influenta sanatatea mintala a unei persoane.
Multi oameni cu o tulburare de sanatate mintala au mai mult de o afectiune la un moment dat.
Este important de mentionat ca o buna sanatate mintala depinde de un echilibru delicat de factori si ca mai multe elemente pot contribui la dezvoltarea acestor tulburari.
Urmatorii factori pot contribui la tulburari de sanatate mintala.
Presiune sociala si economica continua
A avea mijloace financiare limitate sau apartenenta la un grup etnic marginalizat sau persecutat poate creste riscul de tulburari de sanatate mintala.
Un studiu iranian din 2015 descrie mai multe cauze socioeconomice ale starilor de sanatate mintala, inclusiv saracia si locuirea la periferia unui oras mare.
Cercetatorii au descris, de asemenea, factori flexibili (modificabili) si inflexibili (nemodificabili) care afecteaza disponibilitatea si calitatea tratamentului de sanatate mintala pentru anumite grupuri.
Factorii modificabili pentru tulburarile de sanatate mintala includ:
- conditiile socioeconomice, cum ar fi daca locul de munca este disponibil in zona locala
- ocupatie
- nivelul de implicare sociala al unei persoane
- educatie
- calitatea locuintei
- gen
Factorii nemodificabili includ:
- gen
- varsta
- etnie
- nationalitate
Cercetatorii au descoperit ca a fi femeie creste riscul de a avea o stare de sanatate mintala scazuta de aproape 4 ori. Persoanele cu un „statut economic slab” au obtinut, de asemenea, cel mai mare punctaj pentru afectiunile de sanatate mintala in acest studiu.
Adversitatea copilariei
Mai multe studii sustin ca experientele adverse din copilarie, cum ar fi abuzul asupra copiilor, pierderea parintilor, separarea parintilor si boala parinteasca afecteaza in mod semnificativ sanatatea mentala si fizica a copilului in crestere.
Exista, de asemenea, asocieri intre abuzul din copilarie si alte evenimente adverse cu diferite tulburari psihotice. Aceste experiente ii fac pe oameni vulnerabili la tulburarea de stres posttraumatic (PTSD).
Factori biologici
NIMH sugereaza ca antecedentele genetice familiale pot creste probabilitatea afectiunilor de sanatate mintala, deoarece anumite gene si variante de gene pun o persoana la un risc mai mare.
Cu toate acestea, multi alti factori contribuie la dezvoltarea acestor tulburari.
A avea o gena asociata cu o tulburare de sanatate mintala nu garanteaza ca se va dezvolta o afectiune. De asemenea, persoanele fara gene inrudite sau un istoric familial de boli mintale pot avea in continuare probleme de sanatate mintala.
Stresul cronic si conditiile de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietatea, se pot dezvolta din cauza problemelor de sanatate fizice subiacente, cum ar fi cancerul, diabetul si durerea cronica.
Tulburarile mintale specifice sunt grupate impreuna datorita trasaturilor pe care le au in comun. Unele tipuri de boli mintale sunt dupa cum urmeaza:
- tulburari de anxietate
- tulburari de dispozitie
- tulburari de schizofrenie
Tulburari de anxietate
Potrivit Asociatiei pentru Anxietate si Depresie din America, tulburarile de anxietate sunt cea mai frecventa boala mintala.
Persoanele cu aceste afectiuni au frica sau anxietate severa legate de anumite obiecte sau situatii. Majoritatea persoanelor cu o tulburare de anxietate incearca sa evite expunerea la orice le declanseaza anxietatea.
Tulburare de anxietate generalizata
Tulburarea de anxietate generalizata (TAG) implica ingrijorare sau frica excesiva care perturba viata de zi cu zi.
Oamenii pot prezenta, de asemenea, simptome fizice, inclusiv:
- neliniste
- oboseala
- concentratie slaba
- muschii incordati
- somnul intrerupt
O criza de simptome de anxietate nu necesita neaparat un declansator specific la persoanele cu GAD.
Ei pot experimenta anxietate excesiva atunci cand se confrunta cu situatii de zi cu zi care nu reprezinta un pericol direct, cum ar fi treburile sau intalnirile. O persoana cu GAD poate simti uneori anxietate fara niciun declansator.
Tulburare de panica
Persoanele cu tulburare de panica se confrunta cu atacuri de panica regulate care implica teroare brusca, coplesitoare sau un sentiment de dezastru iminent si moarte.
Fobii
Exista diferite tipuri de fobie:
- Fobii simple: acestea pot implica o frica disproportionata de anumite obiecte, scenarii sau animale. O frica de paianjeni este un exemplu tipic.
- Fobie sociala: Cunoscuta uneori sub numele de anxietate sociala, aceasta este o frica de a fi supus judecatii altora. Persoanele cu fobie sociala isi limiteaza adesea expunerea la mediile sociale.
- Agorafobie: Acest termen se refera la o teama de situatii in care evadarea poate fi dificila, cum ar fi a fi intr-un lift sau intr-un tren in miscare. Multi oameni inteleg gresit aceasta fobie ca fiind frica de a fi afara.
Fobiile sunt profund personale, iar medicii nu cunosc toate tipurile. Pot exista mii de fobii, iar ceea ce poate parea neobisnuit pentru o persoana poate fi o problema grava care domina viata de zi cu zi pentru o alta persoana.
TOC
Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva (TOC) au obsesii si compulsii. Cu alte cuvinte, experimenteaza ganduri constante, stresante si un impuls puternic de a efectua acte repetitive, cum ar fi spalarea mainilor.
PTSD
PTSD poate aparea dupa ce o persoana experimenteaza sau este martora la un eveniment intens stresant sau traumatizant. In timpul acestui tip de eveniment, persoana crede ca viata lui sau a altor persoane este in pericol. S-ar putea sa simta frica sau ca nu au control asupra a ceea ce se intampla.
Aceste senzatii de trauma si frica pot contribui apoi la PTSD.
Tulburari de dispozitie
De asemenea, oamenii se pot referi la tulburari de dispozitie ca tulburari afective sau tulburari depresive.
Persoanele cu aceste afectiuni au schimbari semnificative de dispozitie, implicand in general fie manie, o perioada de energie si bucurie ridicata, fie depresie. Exemple de tulburari de dispozitie includ:
- Depresie majora: o persoana cu depresie majora se confrunta cu o dispozitie constanta scazuta si isi pierde interesul pentru activitatile si evenimentele de care le-a placut anterior (anhedonie). Ei pot simti perioade prelungite de tristete sau tristete extrema.
- Tulburare bipolara: o persoana cu tulburare bipolara se confrunta cu schimbari neobisnuite ale dispozitiei sale, ale nivelurilor de energie, ale nivelurilor de activitate si ale capacitatii de a continua viata de zi cu zi. Perioadele de dispozitie ridicata sunt cunoscute sub denumirea de faze maniacale, in timp ce fazele depresive duc la starea de spirit scazuta. Cititi mai multe despre diferitele tipuri de bipolar aici.
- Tulburare afectiva sezoniera (TAS): Lumina redusa a zilei in timpul lunilor de toamna, iarna si inceputul primaverii declanseaza acest tip de depresie majora. Este cel mai frecvent in tarile departe de ecuator.
Tulburari de schizofrenie
Termenul de schizofrenie se refera adesea la un spectru de tulburari caracterizate prin trasaturi psihotice si alte simptome severe. Acestea sunt conditii extrem de complexe.
Potrivit NIMH, semnele de schizofrenie se dezvolta in mod obisnuit intre 16 si 30 de ani. Individul va avea ganduri care par fragmentate si, de asemenea, poate fi dificil sa proceseze informatii.
Schizofrenia are simptome negative si pozitive. Simptomele pozitive includ iluzii, tulburari de gandire si halucinatii, in timp ce retragerea, lipsa de motivatie si o dispozitie plata sau inadecvata sunt exemple de simptome negative.
Niciun test fizic sau scanare nu indica in mod fiabil daca o persoana a dezvoltat o boala mintala. Cu toate acestea, oamenii ar trebui sa aiba grija de urmatoarele semne posibile ale unei tulburari de sanatate mintala:
- retragerea de la prieteni, familie si colegi
- evitand activitatile de care s-ar bucura in mod normal
- dormi prea mult sau prea putin
- mancand prea mult sau prea putin
- simtindu-se fara speranta
- avand constant energie scazuta
- folosind mai frecvent substante care modifica starea de spirit, inclusiv alcool si nicotina
- manifestarea de emotii negative
- fiind confuz
- a nu putea indeplini sarcinile zilnice, cum ar fi a ajunge la serviciu sau a gati o masa
- avand ganduri persistente sau amintiri care reapar in mod regulat
- gandindu-se sa-si provoace vatamari fizice lor sau altora
- auzind voci
- experimentand iluzii
Diagnosticarea unei tulburari de sanatate mintala necesita un proces in mai multe etape. Un medic poate incepe prin a examina istoricul medical al unei persoane si a efectua un examen fizic amanuntit pentru a exclude conditiile fizice sau problemele care pot cauza simptomele.
Niciun test medical nu poate diagnostica tulburarile mintale. Cu toate acestea, medicii pot comanda o serie de teste de laborator, cum ar fi examene imagistice si analize de sange, pentru a detecta alte posibile cauze subiacente.
Vor face si o evaluare psihologica. Aceasta include intrebarea despre simptomele, experientele unei persoane si modul in care acestea le-au influentat viata. Uneori, medicul poate cere unei persoane sa completeze chestionare de sanatate mintala pentru a-si face o idee despre gandurile, sentimentele si modelele de comportament ale unei persoane.
Majoritatea specialistilor in sanatate mintala folosesc Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mintale (DSM-5) al Asociatiei Americane de Psihiatrie (APA) pentru a pune un diagnostic. Acest manual contine descrieri si criterii specifice pentru a se califica pentru un diagnostic.
Exista diferite metode de gestionare a problemelor de sanatate mintala. Tratamentul este foarte individual, iar ceea ce functioneaza pentru o persoana poate sa nu functioneze pentru alta.
Unele strategii sau tratamente au mai mult succes in combinatie cu altele. O persoana cu o tulburare mintala cronica poate alege diferite optiuni in diferite etape ale vietii sale.
Individul trebuie sa lucreze indeaproape cu un medic care il poate ajuta sa-si identifice nevoile si sa ofere un tratament adecvat.
Mai jos sunt cateva optiuni de tratament pentru persoanele cu sanatate mintala.
Psihoterapie, sau terapii vorbite
Acest tip de tratament are o abordare psihologica pentru tratarea bolilor mintale. Terapia cognitiv-comportamentala (CBT), terapia de expunere si terapia comportamentala dialectica sunt exemple.
Psihiatri, psihologi, psihoterapeuti si unii medici primari efectueaza acest tratament.
Poate ajuta oamenii sa inteleaga radacina bolii lor mintale si sa inceapa sa lucreze la modele de gandire mai sanatoase care sprijina viata de zi cu zi si reduc riscul de izolare si autovatamare.
Medicament
Unii oameni iau medicamente prescrise, cum ar fi antidepresive, antipsihotice si medicamente anxiolitice.
Desi acestea nu pot vindeca tulburarile mintale, unele medicamente pot imbunatati simptomele si pot ajuta o persoana sa reia interactiunea sociala si o rutina in timp ce lucreaza la sanatatea mintala.
Unele dintre aceste medicamente stimuleaza absorbtia de catre organism a substantelor chimice care se simt bine, cum ar fi serotonina, din creier. Alte medicamente fie maresc nivelurile generale ale acestor substante chimice, fie previn degradarea sau distrugerea lor.
Autoajutorare
O persoana care se confrunta cu dificultati de sanatate mintala poate avea nevoie sa-si schimbe stilul de viata pentru a facilita starea de bine.
Astfel de schimbari pot include reducerea consumului de alcool, somnul mai mult si o dieta echilibrata si hranitoare. Este posibil ca oamenii sa fie nevoiti sa-si ia timp departe de la locul de munca sau sa rezolve probleme legate de relatiile personale care le-ar putea afecta sanatatea mintala.
Persoanele cu afectiuni precum anxietatea sau tulburarea depresiva pot beneficia de tehnici de relaxare, care includ respiratie profunda, meditatie si mindfulness.
A avea o retea de sprijin, fie prin grupuri de autoajutorare, fie prin intermediul prietenilor apropiati si al familiei, poate fi, de asemenea, esentiala pentru recuperarea dupa o boala mintala.
Exista mai multe credinte si conceptii gresite despre sanatatea mintala. Aici sunt cateva exemple.
Mit: O persoana cu o afectiune mintala are inteligenta scazuta.
Realitate: Bolile mintale pot afecta pe oricine, indiferent de inteligenta, venit sau statut social.
Mit: Adolescentii nu au probleme de sanatate mintala. Au doar schimbari de dispozitie din cauza hormonilor lor fluctuanti.
Realitate: Desi este adevarat ca adolescentii au adesea schimbari de dispozitie, aceasta nu inseamna ca nu pot avea probleme de sanatate mintala. Jumatate din toate afectiunile de sanatate mintala incep pana la varsta de 14 ani.
Mit: Persoanele cu boli mintale sunt periculoase, violente si imprevizibile.
Realitate: Multi oameni se grabesc sa eticheteze oamenii care comit violenta in masa si crime ca fiind „bolnavi mintal”. Cu toate acestea, infractiunile comise de persoane cu tulburari mintale grave reprezinta doar 5% din totalul infractiunilor violente.
Mit: Medicamentele psihiatrice sunt daunatoare.
Realitate: Bolile mintale, ca si alte afectiuni de sanatate, sunt boli reale. Aceste medicamente pot fi necesare pentru a-i ajuta sa functioneze in mod normal, pentru a le usura simptomele si pentru a le imbunatati calitatea vietii. Ele nu sunt daunatoare sau o „scuza” pentru ca oamenii sa evite sa se ocupe de problemele lor.
Mit: Persoanele cu tulburare bipolara sunt capricioase.
Realitate: Ciclurile bipolare dureaza de la saptamani la luni si nu se schimba la fel de repede cum se intampla adesea starea de spirit a oamenilor.
Mit: O persoana cu o afectiune mintala este slaba. Astfel de conditii nu ar afecta oamenii puternici.
Realitate: a avea o stare de sanatate mintala este dincolo de alegere sau putere de vointa. Oricine poate avea o stare de sanatate mintala.
Mit: Parintele prost face ca adolescentii sa aiba probleme de sanatate mintala.
Realitate: Multe experiente si factori adversi pot influenta sanatatea mintala si bunastarea unei persoane. Relatiile adolescentilor cu parintii si familia lor sunt doar un factor. O persoana crescuta in case de sustinere si iubitoare si cei crescuti in case intretinute de ingrijitorii care au nevoie de sprijin mintal se pot confrunta in mod egal cu dificultati de sanatate mintala.
Mit: Persoanele cu nevoi de sanatate mintala nu pot pastra si performa bine intr-un loc de munca.
Realitate: Persoanele cu afectiuni de sanatate mintala pot avea rezultate bune intr-un loc de munca, in special intr-un loc de munca care sustine si promoveaza sanatatea mintala.
Practicarea autoingrijirii poate ajuta la imbunatatirea sanatatii mintale a unei persoane prin reducerea riscului unei persoane de a se imbolnavi, cresterea nivelului de energie si gestionarea stresului. NIMH ofera cateva sfaturi pentru a ajuta o persoana sa inceapa cu rutina de ingrijire personala:
- Exercitii fizice regulate: Exercitiul timp de 45 de minute, de trei pana la cinci ori pe saptamana, poate imbunatati semnificativ sanatatea mintala.
- Mananca o dieta echilibrata si ramai hidratat: O dieta hranitoare, echilibrata si mentinerea hidratata pot oferi o sursa constanta de energie pe tot parcursul zilei.
- Scopul unui somn de buna calitate: O revizuire din 2021 a mai multor studii a constatat ca imbunatatiri mai semnificative ale calitatii somnului au dus la imbunatatiri mai mari ale sanatatii mintale a unei persoane.
- Efectuati activitati relaxante: exercitiile de respiratie, meditatia, aplicatiile de wellness si jurnalul pot ajuta la reducerea stresului si la imbunatatirea sanatatii si a bunastarii generale.
- Practicati recunostinta: Oamenii pot practica atentia si recunostinta identificand in mod activ lucrurile pentru care sunt recunoscatori zilnic.
- Provocati gandurile negative: o persoana poate practica pozitivitatea devenind constienta de gandurile sale negative si inutile si provocandu-le.
- Cautati interactiuni sociale pozitive: conectarea si mentinerea conexiunilor si relatiilor semnificative reduce stresul si poate fi, de asemenea, o sursa de sprijin si ajutor practic in momente de nevoie.
Daca cunoasteti pe cineva cu risc imediat de autovatamare, sinucidere sau ranirea unei alte persoane:
- Pune intrebarea dura: „Te gandesti sa te sinucizi?”
- Asculta persoana fara a judeca.
- Apelati la 911 sau la numarul local de urgenta sau trimiteti mesajul TALK la 741741 pentru a comunica cu un consilier de criza instruit.
- Ramai cu persoana respectiva pana soseste ajutorul profesionist.
- Incercati sa indepartati orice arme, medicamente sau alte obiecte potential daunatoare.
Daca dumneavoastra sau cineva pe care il cunoasteti aveti ganduri de sinucidere, o linie telefonica de prevenire va poate ajuta. National Suicide Prevention Lifeline este disponibil 24 de ore pe zi la 800-273-8255. In timpul unei crize, persoanele cu deficiente de auz pot folosi serviciul de retransmisie preferat sau pot apela 711, apoi 800-273-8255.
Desi tulburarile de sanatate mintala sunt frecvente, ele variaza ca severitate. Majoritatea oamenilor isi pot gestiona simptomele si pot duce o viata plina cu un tratament adecvat si acces la sprijin.
Pentru altii, recuperarea poate sa nu arate ca revenirea la viata lor inainte de tulburarea de sanatate mintala, ci ca invatarea de noi modalitati de a face fata si ca dobandirea mai mult control asupra vietii lor.
Prevalenta tulburarilor mintale tinde sa atinga varful la persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani, dar scade semnificativ la persoanele cu varsta de 50 de ani si peste.
A avea o problema de sanatate mintala, in special depresia, este strans asociata cu afectiuni cronice severe, cum ar fi diabetul, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arteriala, cancerul si bolile de inima.
Termenul de sanatate mintala se refera la bunastarea cognitiva, comportamentala si emotionala a unei persoane. Ea afecteaza modul in care oamenii reactioneaza la factorii de stres, se interactioneaza cu ceilalti si fac alegeri.
Potrivit OMS, sanatatea mintala de varf este mai mult decat absenta problemelor de sanatate mintala. Este capacitatea de a gestiona conditiile existente si factorii de stres, mentinand in acelasi timp starea de bine si fericirea.
Factori precum stresul, depresia si anxietatea pot afecta negativ sanatatea mintala si pot perturba rutina unei persoane.