Stim de ce justitia lui Denzel Washington se afla in Italia? Nu. Aceasta a treia parte a francizei presupune doar ca esti aici pentru violenta distractiva.
Asa cum o face in Italia, lui Robert McCall ii place sa stea intr-o mica cafenea si sa priveasca lumea trecand. McCall – un razbunator enigmatic interpretat de Denzel Washington – ii place ceaiul, dar ii place cafeaua pe care i-o aduce zambind un server frumos. Oamenii ii zambesc adesea lui McCall, poate atrasi de infatisarea lui, de infatisarea lui linistita si de intensitatea retinuta a fizicii lui, de parca ar fi retinut o forta mare si terifianta. Sau poate, la fel ca noi ceilalti, incearca sa-l incurajeze in tacere pe McCall sa continue si sa inceapa sa picteze orasul in rosu.
Acesta este al treilea si aparent ultimul film „Equalizer” pe care il va face Washington. Poate ca s-a saturat de vechea ultraviolenta a francizei sau poate s-a plictisit de predictibilitatea previzibila a tuturor, chiar daca aceasta transa este la fel de fiabila, daca este contestata din punct de vedere etic, ca si cele anterioare. Oricare ar fi cazul, putine s-au schimbat de la primul „Equalizer” (2014). McCall este inca enigma all in black, care, atunci cand o impingere brutala ajunge inevitabil la o impingere mai brutala, demonstreaza abilitati extraordinare de lupta, forta aproape supraomeneasca si un geniu in a prezice traiectoria corpurilor care zboara si cad in spatiu.
Washington este, deloc surprinzator, motivul principal pentru a viziona „Equalizer 3”, care este practic o vitrina pentru el sa mocneasca, sa se infatiseze si sa lumineze ecranul in timp ce rataceste intr-un oras minuscul si salbatic de frumos de pe coasta Amalfi. Ascuns sub un munte si cu fata la mare, orasul este in mod miraculos lipsit de turisti care roiesc, ceea ce este una dintre cele mai ciudate pretentii ale povestii. McCall aterizeaza acolo la scurt timp dupa deschidere, un numar mare si sclipitor in Sicilia, care creeaza o stare de spirit intunecata si subliniaza ca raufacatorii nu ar trebui sa fie niciodata prea ingraditi in a-si lasa tirbusoanele intinse. Tipul nostru nu o va folosi pentru a desfunda o sticla de Nero d’Avola.
Tibusonul ajunge in acelasi loc vulnerabil unde te-ai astepta sa ajunga, mai ales daca ai vazut primul „Egalizator”. In filmul acela, raufacutul a fost un servitor in mafia rusa; pluta umana de aici este in mafia italiana (in special Camorra). Repetarea bucatii de tirbuson se adauga la calitatea retrospectiva a filmului, de parca Washington si principalii sai colaboratori din serial — scenaristul Richard Wenk si regizorul Antoine Fuqua — si-au luat ramas bun nostalgic de la McCall si de la sumbru, intunecat (moral, literalmente). ) lume cazuta pe care a incercat sa o indrepte in toti acesti ani.
Un regizor de incredere, de multe ori nelinistit, Fuqua si-a redus extravaganta vizuala obisnuita si, in cea mai mare parte, el oscileaza pur si simplu intre multe, multe fotografii aeriene mari si unele mai apropiate ale actorilor (distributia include Dakota Fanning si Remo Girone) care isi fac lor. lucru. Unele dintre aceste puncte de vedere cu ochi de vultur pot fi o functie de coordonatele stranse ale orasului, desi lui Fuqua ii place sa se joace cu drone. De asemenea, arunca cateva semne din cap de cineasta – capul lui McCall este ras din nou, asa ca indicati „Apocalypse Now” – in timp ce ofera o viziune a Italiei moderne (batrani cu plase de pescuit) la fel de conservata ca orice filmat pe un vechi teren de la Hollywood.
Desi locatiile si actorii secundari sunt in general noi, nimic altceva nu este, familiaritatea facand parte din atractia acestui tip de standard de gen. Inca o data, un singuratic american patriarhal, carismatic, serveste ca juriu, judecator si calau, pedepsind cei rai si razbunand pe cei nedreptatiti. In acest scop, este instructiv ca nu inveti de ce McCall este in Italia decat foarte tarziu. S-ar putea sa va intrebati pe scurt ce face in tara – este pensionat, in misiune sau in vacanta? — dar aceste informatii sunt la fel de irelevante precum numele celor pe care ii trimite. Tot ceea ce conteaza este sa-l urmaresti cum ucide McCall, pentru dreptate si divertisment.