Daca doriti sa va reduceti impactul personal asupra mediului, reducerea consumului de produse de origine animala este unul dintre cele mai simple lucruri pe care le puteti face. Dar a deveni vegan si a manca numai plante este putin probabil sa fie o solutie potrivita pentru toata lumea.
Pestele si alte fructe de mare sunt adesea trecute cu vederea de catre cei constienti de mediul inconjurator, dar noile cercetari cunoscute sub numele de Blue Food Assessment arata ca pot face parte din rezolvarea provocarilor duble ale schimbarilor climatice si ale securitatii alimentare. Summit-ul ONU al Sistemelor Alimentare din acest an cuprinde „mancaruri albastre”, peste, crustacee si alte alimente crescute in apa, pentru a le completa pe cele „alimente verzi”, cele care provin din pamant, plante si animale.
Cele cinci lucrari de cercetare de la peste o suta de oameni de stiinta condusi de universitatile din Stockholm si Stanford evidentiaza modul in care alimentele acvatice ar putea fi utilizate in urmatoarele decenii pentru a aborda malnutritia, pentru a reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar si pentru a oferi mijloace de trai – ecou multor alte lucrari care au avut facut in acest domeniu.
Cresterea, procesarea si distribuirea alimentelor contribuie cu o proportie masiva la emisiile de gaze cu efect de sera care sunt cauza principala a schimbarilor climatice, in timp ce un numar mare de oameni sufera inca de malnutritie, obezitate si uneori ambele. Unele fructe de mare au potentialul de a oferi oamenilor o nutritie de mare valoare, producand in acelasi timp emisii relativ scazute.
Dar cercetarile sugereaza ca exista variatii semnificative in ceea ce priveste impactul asupra climei si continutul de micronutrienti atat al pestilor de crescatorie, cat si al pestilor salbatici, care sunt afectati de specie, dimensiune si sistem. Oamenii de stiinta abia incep sa inteleaga acestea si potentialele compromisuri.
Problema este ca toate fructele de mare sunt adesea adunate impreuna, ceea ce face dificila compararea cu alte surse de hrana. Desi suntem capabili sa tragem cateva concluzii despre ce fructe de mare sunt cele mai bune pentru noi sa mancam, imaginea este de obicei complicata si nu avem intotdeauna toate datele de care avem nevoie.
Cele mai frecvente specii crescute la nivel global, inclusiv crapul, pastravul, somonul, somnul si tilapia, au impact asupra mediului comparabil cu cel al puiului, cea mai eficienta si consumata carne – si mult mai scazuta decat cea a carnii de vita sau de miel. Dar modul in care sunt crescuti pestii poate face o mare diferenta. De exemplu, crapii care se hranesc prin filtrare din sistemele de apa dulce au emisii mai mici de carbon pe portie, dar pestii marini carnivori, cum ar fi bibanul, au emisii mult mai mari.
Mai mult de jumatate din fructele de mare consumate la nivel global sunt inca pescuite, mai degraba decat cultivate, si exista o gama semnificativa a emisiilor de carbon asociate diferitelor activitati de pescuit, reflectand in mare masura diferitele metode utilizate si abundenta stocurilor. Pestele de crescatorie poate fi mai ecologic daca este folosita mai putina hrana pentru a produce aceeasi cantitate de produs consumat.
Intre timp, unele specii de ferma nehranite pot avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra mediului. De exemplu, scoicile, scoicile si stridiile filtreaza furajele naturale din apa, eliminand excesul de nutrienti.
Exista, de asemenea, o diferenta puternica in diversitatea agriculturii acvatice in comparatie cu cea de pe uscat. In timp ce doar o mana de animale de ferma (pui, porci, oi si vite) furnizeaza cea mai mare parte a carnii consumate de oameni, peste 400 de specii de animale acvatice sunt acum crescute. O varietate mai mare de alimente si surse pentru acestea contribuie la imbunatatirea securitatii alimentare, precum si la raspandirea riscurilor pentru fermieri. Si, in mod critic, aceasta biodiversitate poate sustine diete mai diverse si mai hranitoare.
Sursa de nutritie
Dupa cum evidentiaza unul dintre noile studii, multe specii de peste si fructe de mare sunt bogate in nutrienti importanti, ceea ce ii poate oferi un avantaj distinct fata de carnea cu impact similar sau mai mare asupra mediului. In comparatie cu puiul, pastravul are de aproximativ 19 ori mai multi acizi grasi omega-3. Stridiile si midiile au de 76 de ori mai multa vitamina B-12 si de cinci ori mai mult fier. Iar crapul are de noua ori mai mult calciu.
Beneficiile nutritionale ale alimentelor acvatice sunt deosebit de importante pentru femei, care beneficiaza mai mult decat barbatii de pe urma consumului crescut in aproape trei ori numarul de tari studiate, arata cercetarea.
Ca atare, fructele de mare pot fi esentiale pentru reducerea malnutritiei in randul grupurilor de risc la nivel global, cum ar fi copiii si femeile adolescente. Pentru cei mai buni, inlocuirea carnii cu pestele poate reduce riscul de sanatate precara asociat cu boli cardiovasculare si alte boli.
Dar din nou, imaginea este complexa. De exemplu, pestii mici consumati intregi sunt in general mai hranitoare decat consumul doar de fileuri. Pestii sunt adesea promovati ca sanatosi din cauza nivelurilor ridicate de acizi grasi omega-3 esentiali pe care le contin unele specii. Dar cea mai mare valoare alimentara va veni din consumul unei game variate de fructe de mare pentru a obtine o gama mai larga de micronutrienti.
Provocarile climatice globale si peste
Cu toate acestea, raman multe provocari pentru ca fructele de mare sa-si atinga potentialul ca sursa de hrana cu impact redus si foarte nutritional pentru o mare parte a populatiei lumii. Pentru a avea un pescuit ecologic, trebuie sa incurajam dezvoltarea cea mai durabila a industriei si sa protejam mijloacele de trai ale pescarilor la scara mica si ale fermierilor. Productia si comercializarea de peste stimulate ar putea duce la scaderea preturilor, asigurand ca oamenii mai saraci isi pot permite in continuare fructe de mare pe masura ce veniturile altor oameni cresc si cererea creste.
Dar aceasta ultima cercetare aduce dovezi convingatoare asupra faptului ca alegerile bune de peste si fructe de mare pot fi atat bune pentru oameni, cat si pentru planeta si vor fi importante pentru a se asigura ca acestea devin o parte mai mare a dietei globale.