Sighisoara, singura cetate medievala din Europa inca locuita, poate fi o gazda perfecta pentru Craciun. Te va trimite, fara sa-ti dai seama, intr-o calatorie fermecata in timp. Daca vrei sa pleci din tara, iti recomand Salonic, un oras fascinant, o rascruce in care se intalnesc mai multe civilizatii.

Istoria Sighisoarei incepe din anul 1.000. In timpul migratiei poporului maghiar spre Campia Panoniei, acestia au trecut si prin Transilvania. Pe langa populatia locala (romanii) si maghiari au aparut ulterior si secuii, chemati de acestia din urma pentru a-i apara de alti navalitori – tatari, mongoli si turci. Nu in ultimul rand, zona a fost un bun camin si pentru sasi (germani), considerati buni mestesugari si oameni gospodari. Prima atestare documentara dateaza de la 1280, sub numele de Castrum Sex, iar in 1298 primeste denumirea germana Schespurch.

Varianta ungara cu numele de Seguzwar se foloseste in anul 1337 si abia in 1435 a fost atestat in scris numele de Sighisoara – care vine de la ungurescul ,,Segesvar’’ (,,cetatea Seghes’’). De-a lungul vremurilor, orasul a avut de infruntat asedii, cutremure, incendii si chiar o mare epidemie de ciuma. Intotdeauna locuitorii au iesit invingatori, Sighisoara de astazi pastrand intact parfumul epocii medievale.

Orasul-patrimoniu

Indeletnicirile vechi sunt bine conturate de turnurile de pe Dealul Cetatii – Turnul Fierarilor, Cositorilor, Giuvaergiilor, Croitorilor, Cizmarilor si Macelarilor. La sfarsitul secolului XIX se nastea in Sighisoara breasla portelanului si faiantei, faima ei ajungand si in zilele noastre. Simbolul orasului ramane insa Turnul cu Ceas, principala poarta de intrarea in cetate, alaturi de Turnul Croitorilor.

Denumirea se datoreaza in principal ceasului cu figurine ce simbolizeaza zilele saptamanii. Cu turnurile si bastioanele ei, cu stradutele inguste si casele vechi, cu obloane si intrari tainice, Sighisoara te trimite fara sa-ti dai seama intr-o calatorie fermecata in timp. Aici, ca intr-o poveste, ai ocazia sa admiri „casa cu cerb”, datand din secolul VII ori „casa venetiana”, ridicata in secolul VI sau poti urca cele 175 de trepte de lemn denumite „Scara scolarilor”.

Drumul spre Biserica din Deal se face printr-un tunel acoperit care mai duce si spre una dintre batranele scoli ale orasului. Biserica Evanghelica, denumita si Biserica Manastirii, este un alt loc pe care nu trebuie sa-l ratezi daca ai ajuns in Sighisoara. Aici exista o orga de la 1680 si o pretioasa colectie de covoare orientale. Nu in ultimul rand, pe Dealul Cetatii se afla o impunatoare biserica gotica, veche de aproape 800 de ani.

Salonic, capitala cruciatilor

Orasul Salonic este al doilea ca marime din Grecia si cel mai important centru economic si cultural din regiune. Are o istorie indelungata – fondat in anul 315 d.H. langa mare, in apropierea Golfului Thermaikos si “botezat” dupa numele surorii lui Alexandru cel Mare, Thessalonica. Vei gasi aici numeroase obiective turistice, asa ca-ti va fi foarte greu sa te decizi.

Poti incepe cu siturile arheologice, ideale pentru a descoperi trecutul unei mari civilizatii, al unui oras care odata a fost Regatul cruciat al Salonicului. S-a pastrat foarte bine vechiul forum, datand din secolul II-III d.H., cu pietele, porticele, cladirile sale, precum si impresionantul palat al lui Galerius Maximianus, baile publice si hipodromul. Tot la Salonic se gaseste si Kamara, Arcada Triumfala a lui Galerius, monument construit in anul 305, pentru a aminti de victoriile militare din provinciile rasaritene ale Imperiului Roman. Dupa cum vezi, Salonic este un imens muzeu in aer liber.

Monumentele bizantine sunt si ele extrem de interesante – bisericile Acheiropoietos (secolul V), Hagia Sophia (secolul VII), Panaghia (secolul XI), Hosios David (secolul XII) etc. Nu uita de Manastirea Vlatadon Ayios Demetrios, o basilica superba dedicata sfantului ocrotitor al orasului. Bineinteles, nici perioada otomana nu a trecut fara urme – cel mai important monument de acest gen este Turnul Alb, construit in secolul XV, astazi un simbol al Salonicului. Cele mai frumoase moschei sunt Hamza Bey Cami (secolul XV), Aladja Imaret Cami (1484) si Yeni Cami (1902).