Conditiile climatice neregulate – inclusiv cel mai uscat august din mai bine de un secol – au facut ca preturile alimentelor sa urce peste 11% in India, care este un jucator important in comertul agricol global.
Pe masura ce preturile la rosii incep sa scada, ceapa a devenit mai scumpa cu un sfert din iunie pe piata interna. Iar legumele care servesc la prepararea umilului dal (supa de linte) sunt acum cu aproximativ 20% mai scumpe decat la inceputul anului.
India are o „problema cu curry”, spun unii economisti, deoarece costul unei mese vegetariene obisnuite a crescut cu o treime doar in luna iulie.
Cu unele alegeri de stat cheie in acest an si cu alegeri generale mari care se pregatesc vara viitoare, guvernul indian a intrat in actiune, declansand o serie de masuri pentru a imblanzi inflatia alimentara.
In urma interzicerii graului in mai 2022, India a anuntat luna trecuta o oprire brusca a exporturilor de orez alb non-basmati. Mai recent, ministerul de finante a impus o taxa de 40% pe ceapa pentru a descuraja exporturile si pentru a imbunatati aprovizionarea interna.
Avand in vedere ca productia de zahar se asteapta sa fie mai mica in acest an, „probabilitatea interzicerii exporturilor de zahar a crescut si ea”, potrivit Rajni Sinha, economist sef la CareEdge Group.
Guvernul ar putea sa-si intensifice raspunsul cu masuri suplimentare, spun analistii. De exemplu, din moment ce restrictiile consecutive la exportul de orez nu au redus inca inflatia pretului intern al orezului, „guvernul ar putea cauta o interdictie mai cuprinzatoare”, a spus compania globala de brokeraj Nomura intr-o nota recenta.
Deci India, cu apararea agresiva a preturilor interne, risca sa exporte inflatia alimentara in lume?
Institutul International de Cercetare a Politicii Alimentare (IFPRI) crede ca o face, in special cu orezul, zaharul si ceapa. In ultimul deceniu, India a devenit cel mai mare exportator de orez din lume – detine o cota de piata de 40% – si al doilea cel mai mare exportator de zahar si ceapa.
Indicele preturilor orezului al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a crescut cu 2,8% in iulie – cel mai ridicat nivel din septembrie 2011 – determinat in principal de cresterile preturilor la soiul Indica de orez ale carui exporturi le-a interzis India. Acest lucru a amplificat „presiunea ascendenta” asupra preturilor orezului din alte regiuni, a spus FAO.
„De cand interdictia a fost anuntata la sfarsitul lunii trecute, preturile orezului thailandez au crescut cu 20%”, a declarat pentru BBC Joseph W Glauber, cercetator senior la IFPRI.
Impactul acestui lucru – in special asupra celor saraci din lume – ar putea fi devastator, odata cu deteriorarea insecuritatii alimentare in 18 „puncte fierbinti ale foametei” identificate de FAO si Programul Alimentar Mondial al ONU.
Orezul face parte din dieta de baza, reprezentand o mare parte din consumul caloric a milioane de oameni din Asia si Africa. Si India este un furnizor major pentru aceste piete.
Patruzeci si doua de tari din Asia si Africa Subsahariana primesc 50% din totalul importurilor lor din India, ajungand pana la 80% in unele tari, conform IFPRI, iar ponderea sa nu poate fi „inlocuita cu usurinta cu importurile din alte tari mari exportatoare, cum ar fi Vietnam, Thailanda sau Pakistan”.
Cresterea preturilor globale la alimente ar putea avea, de asemenea, alte implicatii in aceste tari, cum ar fi mentinerea facturilor la importurile de alimente ridicate, ceea ce duce la utilizarea unor valute pretioase, „agravand astfel problemele balantei de plati si contribuind la inflatie”, spune Upali Galketi, economist senior la divizia pietelor si comertului a FAO.
Dar cresterea preturilor globale la alimente nu poate fi pusa in mod singular pe seama actiunilor Indiei. Incetarea Initiativei privind cerealele Marii Negre dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia si conditiile climatice extreme din intreaga lume sunt alti factori majori care contribuie.
Cu toate acestea, reunirea acestor dinamici a pietei „a avut ca rezultat inversarea tendintei de scadere a preturilor internationale la alimente observata de la jumatatea anului trecut”, a declarat domnul Galketi pentru BBC.
Preturile globale ale alimentelor sunt la maxime istorice, in ciuda unei incetiniri in multe parti ale lumii, cum ar fi China. Acest lucru afecteaza preturile internationale la alimente din cauza cererii reduse din aceste locuri.
Banca Mondiala se asteapta ca indicele preturilor la alimente sa fie in medie mai scazut in 2023 comparativ cu 2022, cauzat de preturile scazute la petrol si cereale. Analistii spun insa ca traiectoria viitoare a preturilor va depinde de impactul fenomenelor meteorologice El Nino – ceva care ar putea avea implicatii de amploare si ar putea pune si mai multa presiune asupra pietelor alimentare.
Pe fondul incertitudinii, solicitarile ca India sa-si anuleze interdictia privind exportul de marfuri cheie au venit din diverse parti, inclusiv din Fondul Monetar International.
Pe langa contributia la inflatia alimentara globala, „interdictiile de export au si alte externalitati negative, cum ar fi slabirea reputatiei Indiei ca furnizor de incredere si impiedicarea fermierilor sa beneficieze de preturi remunerative la nivel global”, spun analistii de la Nomura.
„Restrictiile comerciale ar putea, de asemenea, sa exagereze ciclurile de preturi de explozie-scadere. De exemplu, inflatia mai mare a legumelor in 2015-2016 a determinat India sa creasca semnificativ importurile, dar musonii normale si productia interna mai puternica in anii urmatori au condus la o surplus de aprovizionare si preturile s-au prabusit in deflatie. teritoriul pana in 2017-2018.”
Altii precum dl Glauber avertizeaza ca „importatorii pot alege sa gaseasca alti parteneri mai de incredere daca beneficiile diversificarii furnizorilor depasesc considerentele de pret”.
Dar, potrivit FAO, cea mai semnificativa amenintare vine din probabilitatea ca mai multe tari sa recurga la restrictii la export, ceea ce ar „submina increderea in sistemul comercial global”.
Cu toate acestea, unii spun ca realpolitik si hotararea de a creste autosuficienta alimentara vor depasi aceste alte consideratii in India, mai ales intr-o perioada sensibila din punct de vedere politic.
In trecut, preturile ridicate la culturi precum ceapa au dus la infrangeri electorale in India; adauga la asta o recuperare a consumului deja clatinitoare. Costul mai mare al alimentelor, care reprezinta o mare parte din cheltuielile medii ale unui indian, poate duce la venituri discretionare inainte de sezonul sarbatorilor care se apropie si poate deraiati si mai mult aceasta recuperare.
Banca centrala a Indiei a majorat deja ratele dobanzilor de sase ori si nu poate face nimic mai mult pentru a controla inflatia alimentara, avand in vedere ca este o problema pe partea ofertei.
Asa ca guvernul ramane cu putina munitie in afara de impunerea de restrictii comerciale.
„Toate tarile in acest moment sunt concentrate pe controlul inflatiei in propriile lor economii. As spune ca India trebuie, de asemenea, sa aiba grija de propriile interese inainte de a incepe sa-si faca griji cu privire la inflatia globala”, spune doamna Sinha.