M-am indragostit de creier ca student la licenta si am urmat o cariera in neurostiinte. Dar ani de zile am ignorat in mare masura aceasta structura, deoarece parea sa fie implicata „doar” in procesarea senzatiilor corporale.
In mintea mea, asta insemna ca nu a fost la fel de fascinant ca zonele implicate in emotie sau in functie cognitiva superioara.
Cu toate acestea, in ultimul deceniu, in timpul antrenamentului meu in interventii bazate pe mindfulness si terapie prin miscare de dans, am ajuns sa realizez ca un cortex somatosenzorial bine functional si dezvoltat ne poate ajuta sa experimentam lumea si pe noi insine mai profund si mai complet. Ne poate imbogati experienta emotionala si ne poate imbunatati sanatatea mintala.
Timp de zeci de ani, cortexul somatosenzorial a fost considerat a fi doar responsabil pentru procesarea informatiilor senzoriale din diferite parti ale corpului. Cu toate acestea, recent a devenit evident ca aceasta structura este implicata si in diferite etape ale procesarii emotiilor, inclusiv in recunoasterea, generarea si reglarea emotiilor.
Mai mult, modificari structurale si functionale ale cortexului somatosenzorial au fost gasite la indivizii diagnosticati cu depresie, anxietate si tulburari psihotice. Aceste studii sugereaza ca cortexul somatosenzorial poate fi o tinta de tratament pentru anumite probleme de sanatate mintala, precum si pentru masuri preventive. Unii cercetatori au sugerat chiar neuromodularea cortexului somatosenzorial cu stimulare magnetica transcraniana sau stimulare profunda a creierului.
In timp ce se antreneaza in interventii bazate pe mindfulness si terapie prin miscarea de dans, a devenit clar ca un cortex somatosenzorial bine functional si dezvoltat poate ajuta oamenii sa experimenteze lumea si ei insisi mai profund.
Cu toate acestea, inainte de a decide sa folosim o tehnologie invaziva, este posibil sa dorim sa luam in considerare interventiile bazate pe mindfulness, terapia cu miscari de dans sau alte abordari centrate pe corp ale psihoterapiei. Aceste metode folosesc intregul corp pentru a imbunatati constientizarea senzoriala, a respiratiei si a miscarii. Acesti factori pot spori constientizarea generala de sine, ceea ce contribuie la imbunatatirea sanatatii mintale prin potentiala reorganizare a cortexului somatosenzorial.
Semnificatia functionala a cortexului somatosenzorial
Una dintre calitatile uimitoare ale cortexului somatosenzorial este plasticitatea sa pronuntata – capacitatea de a se reorganiza si de a se mari cu practica (sau atrofiaza fara practica). Aceasta plasticitate este critica atunci cand luam in considerare interventiile bazate pe mindfulness si terapia cu miscarea dansului, deoarece, asa cum am mentionat mai sus, lucrand direct cu senzatiile si miscarea corpului, putem modifica cortexul somatosenzorial.
Un alt aspect important il reprezinta numeroasele sale conexiuni cu alte zone ale creierului. Cu alte cuvinte, cortexul somatosenzorial are puterea de a afecta alte regiuni ale creierului, care la randul lor afecteaza alte regiuni si asa mai departe. Creierul este puternic interconectat si niciuna dintre partile sale nu actioneaza izolat.
Cortexul somatosenzorial primeste informatii de la intregul corp, astfel incat partea stanga a cortexului proceseaza informatii din partea dreapta a corpului si invers. Cu toate acestea, proportia cortexului dedicata unei anumite parti a corpului depinde mai degraba de importanta sa functionala decat de dimensiunea sa fizica.
De exemplu, o mare parte din cortexul somatosenzorial este dedicata mainilor noastre, asa ca doar miscarea si simtirea mainilor ar putea fi o optiune interesanta pentru terapia cu dans pentru cei cu mobilitate redusa.
Cortexul somatosenzorial mediaza exteroceptia (atingere, presiune, temperatura, durere etc.), proprioceptia (informatii privind postura si miscare) si interoceptia (senzatii din interiorul corpului, adesea legate de starile fiziologice ale corpului, cum ar fi foamea si setea), desi rolul in constientizarea interoceptiva este doar partial.
Cortexul somatosenzorial si emotia
Un parfum, un cantec sau o imagine poate aduce brusc in minte un eveniment adanc ingropat si uitat. In mod similar, simtirea unei texturi – ca si casmirul – pe pielea noastra sau miscarea corpului intr-un anumit fel (cum ar fi o indoire in spate sau leganarea inainte si inapoi) poate face acelasi lucru si mai mult. Poate aduce la suprafata amintiri reprimate, poate provoca reactii emotionale si poate crea schimbari de stare. Aceasta este una dintre superputeri ale interventiilor bazate pe mindfulness si ale terapiei cu miscari de dans.
Acest raspuns este mediat prin cortexul somatosenzorial, la fel cum reactiile emotionale si cognitive la un cantec sunt mediate prin cortexul auditiv, iar reactiile la mirosuri sunt mediate prin cortexul olfactiv. Cu toate acestea, daca informatia ar inceta sa curga la nivel pur senzorial (ceea ce simtim, auzim, vedem, gustam si mirosim), atunci o parte semnificativa a consecintelor emotionale si cognitive s-ar pierde.
Unele dovezi provin din studiile de meditatie si interventii bazate pe mindfulness, care implica adesea practicarea scanarilor corporale si/sau revenirea la senzatiile corporale ca ancore in meditatie.
Terapeutii de dans/miscare si practicantii centrati pe corp au stiut despre aceasta legatura intre postura/miscare si emotie/cognitie inca de la inceputul domeniului. Oamenii in neurostiinta au delimitat acum – inca aproximativ – retelele neuronale implicate. De exemplu, cercetarile arata o relatie intre dezvoltarea sensibilitatii noastre senzoriale si reglarea emotiilor.
Unele dovezi provin din studiile de meditatie si interventii bazate pe mindfulness, care implica adesea practicarea de scanari corporale (acordarea atentiei partilor corpului si senzatiilor corporale intr-o secventa graduala, de exemplu de la picioare la cap) si/sau revenirea la corp. senzatii ca ancore in meditatie.
In general, studiile arata ca persoanele care se antreneaza in scanari corporale si/sau dezvolta constientizarea senzoriala a respiratiei (simtind respiratia calatoreste prin nari, gat etc.) sunt mai putin reactive si mai rezistente. Acest efect este mediat, cel putin partial, prin cortexul somatosenzorial.
Implicatii clinice
Avand in vedere rolul emergent al cortexului somatosenzorial in procesarea emotionala si cognitiva, nu este surprinzator ca s-au gasit modificari in structura si functia acestei regiuni a creierului in mai multe probleme de sanatate mintala, inclusiv depresie, tulburare bipolara si schizofrenie.
De exemplu, s-au observat reduceri ale grosimii corticale si ale volumului de substanta cenusie a cortexului somatosenzorial la indivizii cu tulburare depresiva majora (in special cei cu debut precoce) si in tulburarea bipolara. In schizofrenie, s-au observat niveluri mai scazute de activitate in cortexul somatosenzorial, in special la pacientii nemedicati.
Activarea cortexului somatosenzorial ne poate ajuta sa ne conectam cu corpurile noastre, sa ne dezvoltam sensibilitatea, senzualitatea si capacitatea de a simti placere. Acesta este modul in care miscarea constienta, dansul constient si meditatia cu intregul corp pot ajuta oamenii sa-si regleze emotiile si sa se conecteze cu ei insisi si cu lumea mai profund si mai semnificativ.