Shandong a iesit in cele din urma din santierul naval cu sampanie picurand din carena, intampinat de coarnele navelor din apropiere si de imnul national zgomotos. Botezul in apele Pacificului a celui de-al doilea si primul portavion construit pe plan intern din China are loc in momentul in care Coreea de Nord si Statele Unite ameninta ca ii vor incendia curtea din spate.
Peisajul si sincronizarea au fost menite sa sublinieze in aceasta dimineata noua putere navala chineza. La idee contribuie propaganda locala entuziasta si amenintarea galbena transmisa de Occident. Realitatea este alta.
Shandong nu va intra in serviciu pana in 2020. China va continua sa retraga Liaoning pana atunci, a carui iesire din 2011 a generat o fanfara similara. S-a ignorat atunci ca nu era altceva decat Varyag: o nava ruseasca ruginita care statea blocata de sase ani intr-un santier naval ucrainean si ca ii lipsea chiar si un sistem electric. A fost cumparat la un pret vechi si prezentat de Beijing dupa treisprezece ani de lucrari intense de instalatii sanitare in portul Dalian. Era deja de moda veche la deschidere si stangacia il exclude intr-un cadru de razboi. Este plin de compasiune sa-l comparam cu USS George Washington (propulsie nucleara, capacitate pentru 70 de avioane de razboi, peste 5.000 de marinari si aproape doua milioane de kilograme de bombe), unul dintre portavioanele americane care frecventeaza apele Asiei de Sud-Est.
Analistii militari straini si presa chineza au fost nevoiti sa se descurce pana acum cu fotografii din satelit si diverse zvonuri de cand Beijingul a dezvaluit existenta Shandong-ului in urma cu doi ani. Prezentarea sa are loc in saptamana de marcare a celei de-a 68-a aniversari a Marinei Chineze si a fost supravegheata de Fan Changlong, vicepresedintele puternicei Comisiei Militare Centrale.
Shandong ofera o imbunatatire substantiala si de inteles fata de Liaoning, atat in tehnologie, cat si in capacitatea aeronavelor si elicopterelor. Masoara 313 de metri lungime si 75 de metri latime, atinge 31 de noduri, deplaseaza 70.000 de tone si de pe el vor decola avioanele J-15.
China l-a primit cu fastul rezervat pentru marile ocazii, fara a tine seama de comparatii. Statele Unite au o duzina de portavioane, dintre care oricare ii depaseste pe chinezi. Anul acesta va debuta super portavionul Gerald R. Ford, un pahiderm care este practic de doua ori mai mare decat Shandong, are doua reactoare nucleare si sisteme de lansare electromagnetica. Beijingul nici macar nu are in vedere propulsia nucleara pentru portavioanele sale.
Expertii amintesc ca China abia are 4% din capacitatea navala a SUA. Li Jie, un analist militar din Beijing, a recunoscut ca decalajul tehnologic cu Statele Unite in ceea ce priveste portavioanele se largeste mai degraba decat se restrange, in ciuda eforturilor nationale.
Continentul a fost zguduit de plecarea militara anuntata cu luni in urma de Trump. Cresterea de 10% cu o economie care nu va creste mai mult de 2,4% va forta restul jocurilor sa fie lana. Cheltuielile sale o depasesc pe cele ale sumei urmatoarelor sapte tari si o depasesc de patru ori pe cele ale Chinei. Planul include o armata de nave de razboi si se presupune ca multe vor patrula in Marea Chinei de Sud, unde Washingtonul sprijina tarile cu dispute teritoriale cu Beijingul. Trump a justificat proiectul de lege astfel incat „Statele Unite sa castige din nou razboaie”.
„Fiecare noua provocare nord-coreeana ii ofera lui Trump mai multa munitie in teoria sa ca Statele Unite au nevoie de un buget mai mare. Cererea lui pentru o crestere de 54 de miliarde de dolari poate parea ridicola atunci cand tara are atat de mult nevoie. Dar daca ii poate speria pe americani sa creada ca sunt vulnerabili la un atac nuclear nord-coreean, va primi sprijin”, spune Peter Kuznick, profesor la Universitatea Americana.
Anuntul privind cheltuielile militare chineze cateva saptamani mai tarziu a fost surprinzator. Beijingul a urmat calea cheltuielilor militare rezonabile, in ciuda peisajului ostil si a nevoii urgente de modernizare. Cresterea bugetului Apararii de „aproximativ” 7% este cea mai mica din ultimii sase ani si reduce cu 7,6% din anul precedent. Mesajul a fost clar: vremurile de crestere cu doua cifre au trecut. Cresterea se deplaseaza in marjele cresterii economice, care ar putea fi intre 6,5 si 7%. China va dedica acelasi 1,3% din PIB-ul sau Apararii ca si anul trecut, cand membrii NATO au promis ca vor aloca 2%.
Scolile care pregatesc cadre de partid explica cu rabdare motivele care au provocat prabusirea sovietica. Una dintre ele a fost urmarirea sinucigasa a Statelor Unite in cursa inarmarilor care a lasat tara epuizata.