Hipertensiunea, sau cum îi mai spunem noi, “ucigașul tăcut”, e o afecțiune des întâlnită și destul de periculoasă. De ce “ucigaș tăcut”? Pentru că, de cele mai multe ori, nu simți nimic chiar dacă tensiune arteriala mare își face de cap în corpul tău. Sună înfricoșător, nu-i așa? Dar vestea bună e că poți face multe să o ții sub control sau chiar să o previi.
Să lămurim puțin. Ce e tensiunea arterială? Imaginează-ți sângele care curge prin artere ca apa printr-un furtun. Tensiunea arterială e forța cu care sângele apasă pe pereții acestor “furtunuri”. Când forța devine prea mare și rămâne așa, avem de-a face cu hipertensiunea. Iar asta poate strica în timp vasele de sânge, inima, creierul și alte organe importante.
Problema principală este că, de cele mai multe ori, această condiție nu dă semne vizibile. Poți avea tensiune arterială mare ani la rând fără să simți absolut nimic, motiv pentru care este numită adesea “ucigașul tăcut”. Singura modalitate de a afla dacă te confrunți cu această situație este să-ți măsori regulat tensiunea. Este un pas simplu, dar crucial pentru a-ți proteja sănătatea pe termen lung. Discută cu medicul tău despre cât de des ar trebui să faci aceste verificări. Este cel mai bun mod de a te asigura că ești bine!
Care sunt simptomele?
După cum spuneam, majoritatea oamenilor cu hipertensiune nu au simptome. Da, ai auzit bine! Poți avea o tensiune periculoasă și să te simți perfect. Asta o face și mai vicleană. Simptomele apar rar și, dacă apar, sunt un semn că lucrurile au devenit grave, chiar că tensiunea a atins valori critice, peste 180/120 mm Hg. Atunci ar putea să apară înroșirea pielii, pete roșii în fața ochilor, amețeli, dureri de cap severe, greață și vărsături, vedere încețoșată, sângerări nazale, palpitații. Dacă simți așa ceva, mergi imediat la doctor! E o urgență medicală.
Hipertensiunea nu e doar o “problemă a bărbaților”, cum se crede uneori. Femeile sunt afectate la fel de mult, mai ales după menopauză. Riscul crește pentru toată lumea pe măsură ce înaintăm în vârstă. Factorii care pot influența riscul includ vârsta, deoarece arterele devin mai puțin flexibile, istoricul familial dacă ai rude apropiate cu hipertensiune, excesul de greutate sau obezitatea, lipsa mișcării și un stil de viață sedentar. Fumatul face ca vasele de sânge să se îngusteze și inima să pompeze mai repede, iar consumul exagerat de alcool crește riscul.
O dietă cu prea multă sare și grăsimi nesănătoase este dăunătoare, iar stresul cronic poate avea un impact serios. Anumite afecțiuni medicale precum diabetul, bolile de rinichi sau apneea în somn pot contribui. Tensiunea arterială poate crește în timpul sarcinii (preeclampsia). Pentru femeile transgen, cercetările arată că stresul poate juca un rol, dar terapia hormonală de afirmare a genului poate reduce riscul. E important să știi că și copiii și adolescenții pot dezvolta hipertensiune, adesea din cauza obezității sau a altor probleme medicale.
Cum o diagnosticăm și cum o ținem sub control?
Singura metodă sigură de a depista hipertensiunea e să-ți măsori regulat tensiunea arterială. Poți face asta la cabinetul medicului, acasă cu un tensiometru personal sau la farmacie. Ideal e să știi care e tensiunea ta obișnuită și să discuți cu medicul tău dacă observi o creștere semnificativă. Medicii măsoară tensiunea în milimetri de mercur (mm Hg) și îți dau două numere: sistolic (cel de sus, când inima pompează) și diastolic (cel de jos, când inima se odihnește).
O tensiune normală este sub 120/80 mm Hg. O tensiune crescută (pre-hipertensiune) este între 120-129 / sub 80 mm Hg. Hipertensiunea Stadiul 1 este între 130-139 / 80-90 mm Hg. Hipertensiunea Stadiul 2 este de 140 sau mai mult / 90 sau mai mult mm Hg. O criză hipertensivă, care este o urgență, înseamnă peste 180 / peste 120 mm Hg.
Hipertensiunea necontrolată poate duce la complicații grave, care pot pune viața în pericol. Acestea includ atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, boli de rinichi (insuficiență renală), probleme de vedere, demență vasculară și anevrism aortic.
Prevenirea și tratamentul – puterea e în mâinile tale!
Din fericire, poți face multe pentru a preveni și gestiona hipertensiunea. Iată câteva sfaturi cheie: fă mișcare aproximativ 30-45 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână. Nu trebuie să fie ceva intens, chiar și plimbările rapide ajută. Mănâncă sănătos, o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și cu puține grăsimi saturate și sare. Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) e foarte recomandată. Menține o greutate sănătoasă, chiar și o pierdere mică în greutate (2-4 kg) poate face o diferență enormă.
Redu sarea, încearcă să nu depășești 2.300 mg de sodiu pe zi, ideal chiar 1.500 mg, evitând alimentele procesate. Limitează alcoolul, deoarece consumul excesiv crește tensiunea. Renunță la fumat, este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru inima ta. Gestionează stresul, găsește metode sănătoase de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga. Dormi suficient, lipsa somnului de calitate poate agrava hipertensiunea. Mergi la controale regulate, vorbește cu medicul tău despre riscul tău și despre cât de des ar trebui să-ți verifici tensiunea.
Dacă stilul de viață nu e suficient, medicul îți poate prescrie medicamente, cum ar fi IECA, blocante ale canalelor de calciu sau diuretice. Acestea ajută la controlul tensiunii și la prevenirea complicațiilor.