Biserica Ortodoxa Romana a randuit ca in fiecare an, in ziua de 30 noiembrie, sa se praznuiasca amintirea sfantului care a propovaduit invatatura Mantuitorului Hristos pe teritoriul patriei noastre, Sf. Apostol Andrei.  

Sf. Andrei – primul dintre cei 12 apostoli – s-a nascut in Bethsaida, din Galileea, si este fratele Sf. Petru. Ei erau pescari si traiau la Capernaum, in momentul cand l-au intalnit pe Iisus. Evanghelia lui Ioan spune ca Andrei ar fi fost mai intai ucenic al lui Ioan Botezatorul, care i-ar fi recomandat sa-l urmeze pe Iisus din Nazaret. Dupa Evanghelia lui Ioan, Andrei l-ar fi dus pe fratele sau Petru la Iisus, spunandu-i ca l-a gasit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca fiind „cel dintai chemat”. De cate ori evanghelistii ii enumera pe apostoli, il gasim pe Andrei intotdeauna printre primii patru, ceea ce semnifica importanta care i-a fost acordata. Sf. Evanghelist Marcu il mentioneaza pe Sf. Andrei ca unul dintre apostolii care L-au intrebat pe Iisus despre ceea ce are sa urmeze. Ioan il mentioneaza cu ocazia minunii cu painile si pestii, apoi cand este intrebat de Filip daca sa aduca la Iisus pe cativa greci doritori sa-L cunoasca.  

Ca unul dintre cei mai apropiati ucenici ai lui Iisus, Sf. Apostol Andrei a fost prezent in cele mai importante evenimente: Cina cea de taina, prinderea lui Iisus, Inaltarea, Pogorarea Sfantului Duh. Dupa invierea lui Iisus si coborarea Spiritului Sfant (la Rusalii), apostolii au mai ramas cativa ani la Ierusalim, incepand formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic de la Ierusalim (50 d.H.), apostolii s-au intalnit si au stabilit unde va merge fiecare. Legenda spune ca apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). In aceste peregrinari ar fi savarsit numeroase minuni, ar fi convertit pe multi la crestinism si ar fi initiat construirea unor biserici.  

Mai intai, Andrei l-a insotit pe fratele sau, apostolul Petru, prin Asia Mica, apoi a trecut prin teritoriul Turciei de azi, ajungand in Scytia, unde s-a oprit un timp. Si-a continuat peregrinarea pana in sudul Rusiei de astazi, dupa care a revenit in Grecia, consolidand comunitatile de aici, ajungand in final pana in orasul Patras. Arestat de procuratorul roman Aegeatis, in Patras, nu s-a dezis de crestinism, fiind supus unui martiriu de doua zile si rastignit pe o cruce in forma de X, in anul 60 d.H. A fost legat, si nu batut in cuie pe cruce, pentru a i se prelungi suferinta. In anul 356, trupul lui Andrei a fost dus de la Patras la Constantinopol, iar in anul 1208 de la Constantinopol la Amalfi (Italia).  

Capul, initial ramas la Patras, ar fi fost pastrat la Roma intre anii 1450-1462, de teama turcilor. In anul 1964 capul a fost redat bisericii din Patras. In anul 2003, o parte din sfintele moaste au fost donate Bisericii Ortodoxe Romane, respectiv Arhiepiscopiei Tomisului, fiind depuse la pestera Sf. Andrei. Biserica Ortodoxa Romana se considera biserica apostolica, deoarece Sf. Andrei a evanghelizat pe teritoriul actual al Romaniei.

Obiceiuri

30 noiembrie – Popular, sarbatorii i se mai spune: Santandrei, Mos Andrei, Cap de Iarna, Indrea, Ziua Lupului

• Sf. Andrei e sarbatoarea lupilor. Jivinele padurii, mai ales lupii, umbla sa manance vitele celor care nu tin sarbatoarea. Despre Sf. Andrei se spune ca ar fi fost stapanul fiarelor salbatice; in noaptea zilei de sarbatoare le da voie sa umble pe la toate drumurile, sa manance vitele celor ce n-au pazit ziua lui. Este noaptea cand animalele vorbesc, deoarece Sf. Andrei este patronul lor, dar este pericol de moarte pentru om sa le auda. E ziua cand lupii se-aduna in haite de cate doisprezece si nu se despart decat in ziua de Boboteaza; Lupul, al carui gat e teapan, in aceasta zi si-l poate indoi in toate partile; de aici credinta ca in aceasta zi „isi vede lupul coada”.

• Sarbatoarea se tine pana la pranz, apoi se pot face unele munci, dar nu se lucreaza la camp, nu se coase si mai ales nu se imprumuta si nu se da nimic din casa. Cei care nu respecta sarbatoarea se inbolnavesc si vor avea paguba la recolta sau la vite.

• O crenguta de mar pusa in apa, daca infloreste de Sf. Vasile, prevesteste un an roditor.

• In aceasta noapte ies strigoii – duhuri de femei si barbati morti, care se intruchipeaza aievea din morminte. Copiii din flori devin strigoi. Vrajitoarele iau mana vitelor.

Practici magice de aparare

Nu se dau carbuni afara, se ascund coasele si limbile melitelor, se lipesc cruci de ceara de coarnele vitelor si se inconjoara cu mac, se ingroapa drob de sare descantat in pragul usii grajdiului; se intorc vasele cu gura-n jos si se inconjoara casa si grajdiul cu lumanare aprinsa; se fac cruci cu usturoi la geamuri si usi, se mananca usturoi. Se ung cu usturoi obiecte asemanatoare celor care au fost furate sau ratacite. In aceasta zi obiectele disparute se reintorc la pagubiti.

Farmece de iubit

Fetele isi fac farmece de dragoste. Se mananca diverse mancaruri cu usturoi, ca o protectie fata de fortele malefice, si placinte indulcite. In noaptea de ajun a Sf. Andrei, fetele care mananca o coca special facuta isi pot afla ursitul. Se fac vraji de dragoste, de noroc, de spor, de rau pentru dusmani.

„Otrepele lui Hristos”

• In seara de Sf. Andrei oamenii mananca o turta inmuiata in usturoi; si celelalte mancaruri sunt acum gatite cu usturoi.

• Sf. Andrei e pescar; de ziua lui se mananca peste.

• Femeile fierb grau sau porumb in apa, amesteca cu nuci, cu zahar (sau miere) si le mananca dupa ce au impartit la vecini.

• Se sarbatoreste prin post negru, pentru implinirea unei dorinte, cum ar fi casatoria sau vindecarea de boala.

• Alte femei gatesc „otrepele lui Hristos” – un fel de iofca indulcita cu miere.