Sunt la Farm of the Future de la Universitatea Wageningen, unde ma asteptam sa vad roboti si, poate, drone zburand deasupra capului.
Dar, intr-o zi albastra stralucitoare, managerul de proiect Wijnand Sukkel sta in campurile intinse de vizavi de cladirea universitatii, cu copaci goi si, bineinteles, mori de vant in fundal si arata catre fasiile de culturi din camp.
El spune, de obicei, in Tarile de Jos, acestea ar fi doar umplute cu o monocultura, cum ar fi porumbul sau graul.
Totusi, aici, in Lelystad, ei experimenteaza diferite metode agricole, inclusiv diversitatea culturilor, cu opt culturi diferite semanate aici la un moment dat, inclusiv grau, ceapa, cartofi si fasole.
„Stim ca diversitatea culturilor functioneaza”, spune dl Sukkel, care adauga ca folosesc si culturi de acoperire pentru a ajuta la imbunatatirea solului si a biodiversitatii. „Este o utilizare mai eficienta a apei, are un risc mai mic de imbolnavire cu daunatori, are o biodiversitate mai mare, este mai buna pentru sol si da productii mai mari”.
Se estimeaza ca populatia lumii va ajunge la aproape 10 miliarde de oameni in 2050, potrivit ONU. Domnul Sukkel si colegii sai dezvolta sisteme de agricultura durabila pentru a se asigura ca exista suficienta hrana pentru o populatie globala in crestere, lucrand in acelasi timp pentru a reduce emisiile de carbon.
Universitatea a inceput Farm of the Future in urma cu patru ani, dupa ce a vazut declinul biodiversitatii din cauza schimbarilor climatice. „Ne-am intrebat daca este posibil sa proiectam un sistem ferm de productie alimentara cu consum zero de energie din combustibili fosili, fara daune cauzate de pesticide si [care] a fost rezistent la ploi abundente sau perioade foarte lungi de seceta”.
Olanda este al doilea cel mai mare exportator de produse agricole la nivel mondial.
Inclusiv produsele de origine animala, se estimeaza ca exporturile respective au crescut cu 9,4%, pana la un record de 104,7 miliarde de euro (90 de miliarde de lire sterline; 114 de miliarde de dolari) in 2021, potrivit Wageningen Economic Research (WUR) si Statistics Netherlands (CBS).
Cu toate acestea, productia pentru o piata de export atat de mare pune o presiune mare asupra mediului natiunii.
Asadar, domnul Sukkel si echipa sa se concentreaza pe productia durabila. „Trebuie sa regeneram solurile si sa regeneram biodiversitatea. In prezent, in intreaga lume exista o productie agricola la scara larga si uniforma, care este foarte intensiva si ucide solul”.
Una dintre solutiile lor pentru a combate vremea uscata a fost crearea unui sistem de drenaj care aduna excesul de apa si o pompeaza in subteran. “Iarna avem prea multa apa. Acum toata apa se scurge in sol si este prinsa in sistemul de drenaj. Avem o bula mare de apa sub pamant.”
La Ferma Viitorului exista fasii de flori perene pentru a se asigura ca exista hrana si adapost pentru insecte. “Daca recoltezi totul in acelasi timp sau plantezi totul in acelasi timp, este o moarte ecologica. Ei nu pot supravietui.”
Farm of the Future, care isi prezinta cercetarile si invatarile companiilor si organizatiilor din intreaga lume, a investit in tehnologie pentru a-si ajuta productia sa fie mai puternica si mai durabila. Aceasta include tehnologia care recunoaste buruienile.
„In loc sa pulverizeze totul cu aceleasi doze, aparatul recunoaste buruienile din planta de cultura si pulverizeaza putin [germicid] pe ea”, spune domnul Sukkel.
Cu toate acestea, el spune ca poate fi o provocare pentru fermieri sa investeasca in tehnologie din cauza costurilor ridicate. „De exemplu, una dintre cele mai mari masini de recoltat cartofi costa 500.000 de euro (430.000 de lire sterline) si este folosita doar patru saptamani pe an”.
Guvernul olandez a dezvaluit, de asemenea, actiuni radicale pentru a combate daunele aduse mediului, subliniind ambitiile de a-si injumatati emisiile de azot pana in 2030. O modalitate este prin a face ca numarul de animale sa scada cu o treime, starnind proteste la nivel national din partea fermierilor.
In sud-vestul Tarilor de Jos, Jacob van den Borne este un fermier din a treia generatie care produce in principal cartofi, dar si sfecla de zahar, grau si orz, precum si culturi mici, cum ar fi pastarnacul si cartofii dulci, pe 900 de hectare de teren. Pe langa vanzarea acasa, el exporta si in tari precum Anglia, Germania, Belgia si Franta.
Domnul van den Borne a inceput sa investeasca intr-o varietate mai larga de culturi cand a observat ca calitatea solului se deteriora. Un sustinator al agriculturii de precizie, a apelat la tehnologia GPS pentru a-si masura, analiza si cerceta culturile cat mai eficient posibil pentru a obtine un randament mai mare.
A investit in tehnologia de scanare a solului, care ii permite sa cartografieze si sa documenteze fiecare metru patrat de sol. „Imi ofera capacitatea de a imbunatati potentialul solului si de a prezice care sunt locurile bune si de a le repara pe celelalte.”
De asemenea, foloseste senzori si infrastructura de date.
„Am cheltuit aproximativ 1 milion de euro pe astfel de investitii, dar am o regula – nu investiti in jucarii noi inainte ca cele vechi sa fie platite.”
El spune ca un obiectiv cheie pentru anul urmator este irigarea cu rata variabila, care ofera niveluri pre-planificate de apa la momente controlate. “Aceasta este irigare la cerere. Nu putem controla vremea, dar un lucru care este cu adevarat masurabil este vremea. Daca nu ploua, putem adauga apa.”
New Tech Economy este o serie care exploreaza modul in care inovatia tehnologica va modela noul peisaj economic emergent.
Domnul van den Borne a investit, de asemenea, foarte mult in managementul bolilor. „Avem mai multe statii meteo care se uita la conditiile meteorologice si care pot calcula cand cultura ar putea fi atacata. Apoi protejam chiar inainte de acel moment. Este ca si cand purtati lotiune solara, nu o puneti mult mai devreme, deoarece inca veti arde. .”
El spune ca investeste in AI pentru a oferi raspunsuri in viitor. „De exemplu, punand intrebari de genul daca exista o problema in domeniu, putem incerca sa o rezolvam cu AI.”
„Pentru mine, ferma viitorului inseamna date, inteligenta artificiala si invatare.”
Meino Smit, care conduce o ferma ecologica si si-a scris teza de doctorat despre sustenabilitatea agriculturii olandeze din 1950 pana in 2015, este ingrijorat de faptul ca „agricultura olandeza nu este sustenabila in prezent”.
„Tehnologia are un impact negativ asupra mediului; cu cat folosesti mai multa tehnologie, cu atat creeaza un impact negativ asupra mediului”, spune el.
“Masinile mari sunt foarte daunatoare pentru sol si folosesc multa energie. Tehnologia nu este o solutie. Avem nevoie de consum redus de energie, combinat cu tehnologie si forta de munca.”
Privind in viitor, fermierii inteleg ca trebuie sa fie mai adaptabili din cauza schimbarilor climatice, spune dl van den Borne. „Producem mai eficient cu o amprenta ecologica mai mica; nu este doar cantitate, ci si calitate.”
Ca multi fermieri, el simte presiunea. „Este destul de infricosator, dar mai putin de 1% din populatia globala ii hraneste pe restul. Este o munca destul de importanta”.