Eurodeputatul PDL Monica Macovei a declarat că, dacă nu ar exista mecanismul de cooperare şi verificare, parlamentarii ar încerca probabil să dea o lege care să decapiteze şi DNA, după ce au făcut acest lucru cu ANI, potrivit NewsIn.
"Din 2007, după ce România a intrat în UE, practic suntem într-un regres permanent, mergem în urmă, măsurile anticorupţie luate în 2005 şi 2006 sunt practic anulate din păcate, iată, după cinci ani, cum e cazul declaraţiilor de avere şi de interese. E clar că nu e voinţă politică, clasa politică nu vrea să se ducă la închisoare, nu vrea să-şi arate averile, vrea să fure în continuare şi să se apere", a declarat Macovei la Deutsche Welle, comentând raportul CE privind respectarea angajamentelor asumate de România prin mecanismul de cooperare şi verificare.
Macovei spune că, în ciuda reticenţei clasei politice faţă de măsurile anticorupţie, asemenea rapoarte ale CE sunt necesare şi că fără ele probabil DNA ar fi desfiinţată. "Sunt convinsă că dacă nu ar exista acest mecanism, cu rapoarte de două ori pe an, care cât de fac vâlvă, sunt convinsă că acest DNA nu ar mai fi existat azi. Sunt convinsă că în România se planifică pe cale legislativă o decapitare şi a DNA. E bine să audă populaţia şi de la Bruxelles de două ori pe an când apar aceste rapoarte despre ce se întâmplă în România şi să vadă că politicienii nu reuşesc să-i mintă pe cei din afară sau nu întru-totul", a conchis fostul ministru al Justiţiei.
Rapoartele anuale din acest an privind eforturile Bulgariei şi ale României de a obţine rezultate în reforma judiciară şi în lupta împotriva corupţiei dezvăluie o situaţie diferită în cele două ţări. În timp ce Bulgaria s-a angajat în eforturile de reformă şi a obţinut rezultate importante, România şi-a pierdut dinamismul, raportul indicând deficienţe importante în eforturile acesteia de a realiza progrese. România a dat dovada unui angajament politic insuficient de a sprijini procesul de reformă. În plus, factorii de decizie din sistemul judiciar s-au arătat reticenţi în ceea ce priveşte cooperarea şi asumarea responsabilităţii în beneficiul reformei. Modificările legii privind Agenţia Naţională de Integritate, votate la 30 iunie, reprezintă un important pas înapoi, a apreciat Comisia. Legea riscă să prejudicieze rezultatele pozitive obţinute de Agenţia Naţională de Integritate şi aduce România într-o situaţie de nerespectare evidentă a angajamentelor asumate la momentul aderării. România ar trebui, de asemenea, să-şi propună să asigure un sprijin politic larg pentru transparenţă şi pentru protejarea eficientă împotriva corupţiei şi a conflictelor de interese, a recomandat CE.
În privinţa achiziţiilor publice, Comisia cere României să evalueze eficienţa cadrului legal şi a atribuirii responsabilităţilor autorităţilor competente în protejarea în faţa conflictelor de interese, iar acestea să fie modificate, dacă este necesar. Trebuie să se aibă în vedere interdicţia pentru angajaţii publici de rang înalt şi pentru reprezentanţii aleşi de a beneficia direct sau indirect de contracte comerciale încheiate în numele instituţiei lor şi trebuie să se insiste pe o deplină transparenţă în acest domeniu, recomandă al patrulea raport al Comisiei Europene referitor la aplicarea de către România a Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare va continua, iar următorul raport anual va fi prezentat în vara anului 2011, a mai anunţat marţi Comisia Europeană.
|