Întreprinzătorii care au apucat să achite un avans pentru locuinţă sau teren înainte de 1 iulie, taxat deja cu 19%, vor plăti şi diferenţa de cinci procente până la 24%, în momentul în care vor da şi ultima tranşă, avertizează consultanţii fiscali
Românii care şi-au cumpărat proprietăţi în rate şi au achitat un avans înainte de 1 iulie, plătind un TVA de 19%, vor trebui să mai scoată din buzunare şi diferenţa de cinci procente până la 24% pentru banii deja daţi, avertizează consultanţii fiscali. "În această situaţie sunt atât firmele care au cumpărat locuinţe şi terenuri înainte de 1 iulie pe care le-au achitat parţial, cât şi persoane fizice înregistrate ca plătitoare de TVA", a declarat miercuri Luminiţa Ristea, partener în cadrul firmei de consultanţă Nexia România şi managing partner al Consulting R Group.
Cu alte cuvinte, dacă o persoană a achitat înainte de 1 iulie un avans de 100.000 de euro (dintr-un total de 200.000 de euro), din care 19. 000 de euro reprezintă TVA de 19%, va mai avea de achitat diferenţa de 5.000 de euro, pentru că statul aplică o taxă de 24% pentru întreaga sumă. Mii de persoane şi firme sunt în această situaţie, spun consultanţii. "Statul face regularizări pe sumele deja plătite, ceea ce nu este legal. Este o jecmăneală", adaugă Ristea. Ea face o paralelă între această situaţie şi plata retroactivă a TVA-ului aferent tranzacţiilor imobiliare realizate în perioada 2006-2008, acţiune declanşată de Fisc începând cu toamna anului 2009.
Peste 2.400 de români s-au înregistrat ca plătitori de TVA pentru tranzacţiile imobiliare realizate în perioada 2005-2009, arată datele Fiscului, statul colectând aproape 230 milioane de lei în ultimii patru ani.
Firmele, trimise la cozi
Creşterea TVA-ului de la 1 iulie nu este singura modificare a Codului Fiscal de pe o zi pe alta. Până la 1 august, toate societăţile comerciale care fac importuri şi exporturi în interiorul Uniunii Europene trebuie să se înscrie într-un registru al operatorilor intracomunitari (ROI) la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În caz contrar, ele nu vor putea să-şi deducă TVA-ul aferent livrărilor de servicii sau achiziţiilor de produse.
Avocaţii specializaţi în fiscalitate spun că termenul strâns impus de autorităţi a creat o serie de probleme mediului de afaceri, de la cozi la poliţie pentru eliberarea certificatului judiciar până la bani cheltuiţi pentru diferite acte. "Acest registru este o bază de date cerută numai în România, în condiţiile în care există deja VIES, o bază comună la nivelul UE, cu toţi operatorii care fac operaţiuni intracomunitare", a explicat avocatul Dinu Petre, partener la casa de avocatură Cunescu, Balaciu şi Asociaţii. El spune că, în ultimii patru ani, Codul Fiscal a fost modificat de 63 de ori prin ordonanţe şi legi succesive, ceea ce a dat peste cap activitatea firmelor.
La rândul său, Luminiţa Ristea se îndoieşte că Fiscul va reuşi să reducă din evaziunea fiscală în domeniul operaţiunilor intracomunitare, prin intermediul acestui registru. |