| Guvernul ungar: Menj haza, FMI! - Versiune grafica |
Tensiunile dintre Ungaria ÅŸi FMI ar putea reprezenta un avertisment pentru România, însă în ce măsură situaÅ£iile celor două economii sunt comparabile? Cert este că delegaÅ£ia trimisă acasă de executivul de la Budapesta lasă în urma ei un tablou mai degrabă gri decât negru. Politicienii maghiari par să fi uitat de regulile diplomatice după ce FMI ÅŸi UE au suspendat, weekendul trecut, discuÅ£iile privind evaluarea acordului de împrumut încheiat în 2008. „FMI nu va avea niciun cuvânt de spus în legătură cu modul în care atingem obiectivul de deficit bugetar pentru acest an, de 3,8% din PIB“, a declarat premierul Viktor Orban, subliniind că nu vor fi introduse noi măsuri de austeritate, care ar fi, în opinia cabinetului, principalul motiv al scăderii economice ÅŸi al creÅŸterii ratei ÅŸomajului. Aceasta în timp ce ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, a dezvăluit că reprezentanÅ£ii Fondului ÅŸi ai BruxellesÂului nu sunt de acord cu introducerea unei taxe speciale asupra băncilor, ceea ce ar urma să aducă, numai în 2010, circa 700 de milioane de euro în plus la buget. „Trebuie să luăm această măsură pentru că astfel va rezulta un nivel sustenabil al deficitului bugetar. Pentru anul viitor, acesta va fi de sub 3%, deci vom fi în elita UE“, a adăugat Matolcsy. Aparent, disensiunile sunt greu de reconciliat. ÃŽn realitate, spun unele voci, ar putea fi vorba doar de o strategie electorală, partidul de guvernământ maghiar încercând să obÅ£ină o amânare a deciziilor nepopulare până după alegerile locale din octombrie. „AnaliÅŸtii se aÅŸteaptă ca Executivul să anunÅ£e un nou set de măsuri de austeritate după scrutin“, arată reprezentanÅ£ii Equilor, bancă de investiÅ£ii cu sediul la Budapesta. Indiferent de motivele reale ale conflictului, România are, deodată, ÅŸansa să pară elevul silitor al clasei, care îşi face temele la timp ÅŸi ascultă de „profesorii“ de la Washington ÅŸi Bruxelles. Doar că asta s-ar putea să nu fie de-ajuns. „Cazul Ungariei are ÅŸi un risc de contagiune pentru alte state est-europene, dar acestea se pot proteja prin continuarea reformelor ÅŸi restructurărilor“, crede preÅŸedintele Băncii Europene pentru ReconstrucÅ£ie ÅŸi Dezvoltare, Thomas Mirow. AlÅ£ii, precum Florian Libocor, ecoÂnomisÂtul-ÅŸef al BRD, consideră că inÂfluenÅ£a asupra ţărilor din jur va fi „marginală“. Statele din centrul ÅŸi estul Europei ar trebui, însă, să înveÅ£e, dacă nu ÅŸtiu deja, că „un program început trebuie dus la bun sfârÅŸit, este o chestiune de responsabilitate“, mai spune el. Asemănări ÅŸi deosebiri Åži Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica, crede că reformele agreate trebuie duse până la capăt. „Chiar dacă aparent stabilitatea macro a Ungariei este oarecum consolidată, incertitudinea existentă la nivel global poate duce uÅŸor la o reversare a acestei situaÅ£ii“, arată acesta. Până la un punct, povestea Ungariei seamănă cu a României: împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, măsuri de austeritate care au afectat bugetarii, pensionarii ÅŸi au dus la creÅŸterea TVA, scădere economică de peste 6% în 2009. De altfel, ce se întâmplă zilele acestea (deprecierea forintului, scăderea indicatorilor de la Bursa din Budapesta, descurajarea investitorilor) s-ar petrece, cu siguranţă, ÅŸi la noi în cazul unor derapaje în cadrul acordului cu FMI. Problema este că asemănările se opresc aici: Ungaria va avea anul acesta o creÅŸtere economică de circa 0,9% (faţă de scădere de până la 3% la noi), deficitul bugetar va fi la jumătatea celui din România, balanÅ£a comercială este pe plus, PIB per capita este cu 66% mai mare decât cel înregistrat la noi, iar până în prezent a atras investiÅ£ii străine de 6.000 de euro pe cap de locuitor (faţă de numai 2.500 în România). Singurul mare avantaj al nostru (dincolo de rata ÅŸomajului - considerată de mulÅ£i analiÅŸti ca fiind, în realitate, mai mare decât cea oficială) este nivelul datoriei publice (34% din PIB, în aprilie 2010, faţă de aproape 80% din PIB în Ungaria). Cum ÅŸi dacă vom reuÅŸi să-l fructificăm rămâne de Âvăzut. |
| Sursa: Capital 27 Iulie 2010 |
|
|