După opt ani petrecuţi la Casa Albă, Bush lasă în urmă o Americă slăbită şi contestată până şi de aliaţi, precum şi o criză financiară care afectează deja întreaga lume. Preşedintele american Bush lasă succesorului său o moştenire complicată: războaiele din Irak şi Afganistan, dosarul nuclear iranian, economia într-o stare jalnică. Democratul Barack Obama sau republicanul John McCain vor prelua frâiele unei superputeri slăbite, cu serioase semne de întrebare despre propriile-i forţe şi cu o influenţă disputată în întreaga lume, inclusiv de către aliaţii cei mai apropiaţi, relatează AFP.
„Leadershipul moral şi competenţa Statelor Unite în luarea deciziilor potrivite vor continua să fie subiecte de dispută, atât în interiorul frontierelor americane, cât mai ales în afara acestora“, apreciază Institutul pentru Studiul Diplomaţiei (ISD), un grup de lucru al Universităţii Georgetown. „Respectul va fi recâştigat numai prin manifestări clare de competenţă“ ale noului preşedinte, subliniază ISD într-un studiu asupra provocărilor cu care se va confrunta noua administraţ ie de la Washington.
Misiuni pe termen lung
Viitorul preşedinte al SUA va găsi un birou ticsit cu dosare nerezolvate. În prim-plan intern, o criză economică fără precedent după cea din 1929, previziuni privind creşterea şomajului şi un deficit bugetar care s-ar putea ridica la 1.000 de miliarde de dolari în 2009. Dacă Bush va organiza un summit mondial asupra crizei financiare, preconizat pentru 15 noiembrie, la Washington, participarea sa se va limita la a creiona revizuirea reglementărilor pieţelor financiare. Greaua punere în practică a reformei va cădea în sarcina succesorului său.
Retragere dificilă de pe două fronturi
Următorul lider de la Casa Albă va fi, de asemenea, nevoit să găsească o cale de a ieşi decent din cele două războaie în care sunt angajate SUA. De altfel, publicul american doreşte întoarcerea rapidă a soldaţilor dislocaţi în Irak. Bush predă gestiunea unui contingent de 145.000 de oameni, a căror prezenţă pe teritoriul irakian după expirarea mandatului ONU, la finele acestui an, face încă obiectul unor negocieri intense cu Bagdadul. Situaţia din Afganistan este şi mai confuză: anul 2008 a fost cel mai sângeros de după înlăturarea regimului taliban, de acum şapte ani, iar SUA vor să-şi întărească prezenţa militară în această ţară.
În Orientul Mijlociu, Bush, care a fost primul preşedinte american ce s-a angajat să contribuie la crearea unui stat palestinian, nu a reuşit să-şi realizeze propriul obiectiv, de a asista la naşterea acestuia până la finele mandatului său.
Tot din „moştenirea Bush“ fac parte şi ambiguul „război contra terorismului“, lansat după atentatele teroriste de pe 11 septembrie 2001, şi relaţiile mai crispate cu Rusia şi Pakistanul. Casa Albă are însă o perspectivă diferită asupra realităţii. „Preşedintele Bush a muncit, într-o lume în permanentă schimbare, pentru combaterea extremismului, restaurarea libertăţii şi eliberarea oamenilor de sărăcie, reuşind la final să modeleze o lume mai bună şi mai sigură pentru copiii noştri“, a spus un purtător de cuvânt al Casei Albe, Gordon Johndroe.
PREGĂTIRI PENTRU EXECUTIV
Nume sonore în echipele aliniate de McCain şi Obama
Ambii candidaţi din cursa pentru Casa Albă au început deja să îşi pregătească eventualul cabinet. În plină criză financiară, poate cea mai aşteptată nominalizare este cea a următorului secretar al Trezoreriei. Democratul Barack Obama ar mai putea miza pe foştii secretari de stat din timpul administraţiei Clinton, Robert Rubin şi Lawrence Summers, sau pe fostul preşedinte al Rezervei Federale a statului New York, Tim Geithner. De cealaltă parte, republicanul John McCain a lansat deja numele patronului eBay, Meg Whitman, consilier în echipa sa. Atât Obama, cât şi McCain evocaseră într-o dezbatere şi numele miliardarului Warren Buffet ca secretar al Trezoreriei.
Pentru Apărare, ambele tabere l-ar putea păstra în funcţie de Robert Gates. În caz contrar, Obama l-ar putea alege pe republicanul Colin Powell, în timp ce McCain ar putea miza pe senatorul Joe Lieberman sau pe generalul David Petraeus. Postul de secretar de stat ar putea fi ocupat, într-o administraţie democrată, de fostul candidat la preşedinţie, John Kerry. De partea republicană, un posibil candidat ar fi Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale.
Pentru Justiţie, Obama l-ar putea propune pe Eric Holder, fost secretar adjunct al justiţiei în administraţia Clinton, în timp ce McCain l-ar putea numi pe fostul primar al New Yorkului, Rudy Giuliani.
De asemenea, Obama l-ar putea numi ca secretar de stat pentru securitate naţională pe actualul său consilier, Susan Rice, iar pentru Energie pe fostul vicepreşedinte democrat Al Gore. |