Chiar daca singurii 9 km realizati din autostrada Brasov–Bors sunt pe cale sa fie decopertati, Guvernul se pregateste sa aprobe un buget de minimum 520 milioane de euro pentru lucrarile de anul viitor. In acest caz, Compania de Autostrazi este obligata, conform contractului, sa plateasca avansul de peste 150 de milioane de euro pana in 15 ianuarie 2009.
Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) ne-au declarat ca „alocarea banilor la timp pentru autostrada Brasov-Bors ar reduce costurile cu circa un miliard de euro”. „Conform clauzei 19 din contract, in situatia in care nu platim facturile la timp, compania Bechtel poate inceta activitatea fara sa anunte Ministerul Transporturilor. Anul acesta am platit avansul in luna martie. Compania Bechtel nu are obligatia de a conserva lucrarile pe timp de iarna si le poate abandona in orice moment. Ei sunt protejati foarte bine de contract si nu ii forteaza nimeni”, ne-au explicat oficialii CNADNR. Ei au recunoscut ca autostrada Brasov-Bors ar putea costa peste 7 miliarde de euro. „Contractul cu Bechtel a fost semnat dupa un studiu de prefezabilitate pe un traseu de nici 10 km. Daca nu alocam banii la timp, autostrada Transilvania va costa intre 7 si 8 miliarde de euro”, spun oficialii CNADNR.
«Americanii lucreaza pe solutii din 1960»
In apropierea localitatii Suplacu de Barcau, compania Bechtel va construi un viaduct cu o lungime de circa 1,8 km. „Viaductul de la Suplacu de Barcau este o monstruozitate tehnica demna de Evul Mediu, pentru ca e construit dupa solutii care se implementau in Romania si Rusia in 1960. Viaductul este foarte masiv, cu un consum de material mult peste necesar. Cel mai mare pod din Germania, cu o inaltime de circa 80 de metri, a costat cam 105 milioane de euro. Noi platim 160 milioane de euro pentru un viaduct cu o inaltime de numai 30 de metri”, au explicat reprezentantii CNADNR.
Proiectul autostrazii nu e gata nici dupa 4 ani
Compania de Autostrazi critica firma Bechtel pentru faptul ca lucrarile „sunt facute de mantuiala”. „Pentru sectoarele in pregatire si pentru cele in derulare, nici macar acum, dupa patru ani, proiectul nu este gata pe partea de care raspunde Bechtel. Sunt zone intregi care urmeaza sa fie reproiectate, fara a schimba linia rosie. Pe sectoarele din zonele Cluj si Oradea s-au dat niste planse care sa arate cota la care trebuie sa fie axul drumului, limitele stanga- dreeapta. E inadmisibil ca dupa patru ani de la inceperea lucrarilor, sa venim cu ajustari la proiect in continuare”, au mai spus oficialii CNADNR. Acestia au adaugat ca sistemul de drenaj al autostrazii nu functioneaza „din cauza unor tuburi de plastic gaurite cu flexul”. „Pe toate drumurile din Romania se utilizeaza anumite tuburi riflate (perforate) si astfel nu apar fisuri sau colmatari. Bechtel a luat aprobare de la Iptana sa foloseasca tevi de plastic care au fost gaurite cu flexul. La ora actuala nu au reusit sa demonstreze ca aceste sisteme de drenaj functioneaza. Pe stanga si dreapta autostrazii, la o adancime de 1,5- 2 metri, sistemele de drenaj au rolul de a mentine uscata fundatia drumului”, au explicat oficialii CNADNR.
Din cei 415 km de autostrada, peste 300 vor avea prevazute sisteme de drenaj. „In anumite situatii exista si pe mijlocul autostrazii acest sistem de drenaj. In total, cele peste 1.000 km de sisteme de drenaje costa circa 300 milioane de euro. Consultanta nu a certificat nimic si nu se platesc aceste lucrari”, ne-au mai spus sursele citate. |