Ministrul Transporturilor susţine că deszăpezirea din România nu este mai scumpă ca în Finlanda. În această ţară, spune ea, automobiliștii circulă pe zăpadă cu anvelope speciale.

Responsabilii cu deszăpezirea care nu și-au îndeplinit atribuţiile, din Ministerul Transporturilor și companiile din subordinea instituţiei, vor fi sancţionaţi, a declarat ieri ministrul de resort, Anca Boagiu. Declaraţiile au fost făcute după avertizarea de cod portocaliu, potrivit căreia în o bună parte a ţării se vor întoarce viscolul și ninsorile.  De altefel ieri dimi­nea­ţă ministerul Transporturilor a decis închiderea a două tron­soane din autostrada A2, după care, câteva ore mai târziu, a decis redeschiderea lor. La orele după-amiezii fuseseră închise aproximativ 14 drumuri naţionale.

Deszăpezirea e ieftină în România

Ministrul Transporturilor a ţinut să respingă informaţiile apărute recent în presă potrivit cărora România plătește deszăpezirea mai scump decât alte ţări. România Liberă a explicat acest fapt straniu într-una din ediţiile sale din decembrie 2011. Anca Boagiu nu este însă de acord cu astfel de comparaţii. Ea a afirmat că pentru întreţinerea drumurilor pe timp de vară și iarnă a fost încheiat un acord-cadru în valoare de un miliard de euro, din care au fost cheltuiţi 265 milioane euro în perioada 2008-2011, iar pentru acest an suma alocată a fost de 19,5 milioane euro. "Este vorba de un contract care se înnoiește an de an și care a fost încheiat în 2008, la sfârșitul mandatului lui Orban (Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, n.r.)", a spus oficialul. Boagiu a precizat că acţiunile de deszăpezire din România nu pot fi comparate cu cele din ţările nordice, întrucât acestea au adoptat alte soluţii pentru circulaţia pe timp de iarnă.

„Mai nou, toată lumea se pricepe la politică, fotbal și drumuri și am auzit comparaţii cu ţări precum Finlanda. Ei, spre deosebire de noi, au ales să circule pe drumuri acoperite cu zăpadă, însă cu cauciucuri foarte speciale (anvelope cu ţinte - n.r.). Nici cantitatea de sare nu este aceeași, întrucât ei nu deszăpezesc drumul la negru (până la stratul de asfalt, n.r.)", a mai spus ministrul.

Ea a mai adăugat că și condiţiile meteo sunt diferite în România, făcând probabil referire la frecvenţa ridicată a viscolelor.

Potrivit consultanţilor de la roadex.org, program finanţat de UE, destinat ameliorării condi­ţiilor de circulaţie în ţările nordice, costul mediu de întreţinere a unui drum pe timp de iarnă este cuprins între 1.041 euro/kilometru în regiunea Lapland Finlanda și 4.104 euro în Troms, Norvegia. Alte costuri sunt 1.406 euro în Norr Suedia și 1.177 euro pe kilometru în Islanda. Potrivit unui răspuns oficial înaintat de Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ziarului nostru în decembrie în Româania costurile sunt de 4.290 euro, fără TVA pe Autostrada, Bucu­rești-Pitești și de 3.022 euro fără TVA pe Autostrada A2. Lucrările de deszăpezire sunt făcute pe prima autostradă de firma Pa&Co deţinută de Costel Căș­u­neanu, în timp ce lucrările de pe A2 sunt realizate de firmele Romstrade și Straco, deţinute în ordine de Nelu Iordache și de fraţii Alexandru și Traian Horpos.

De ce este mai scump în România?

Una dintre explicaţii este tipul contractelor de deszăpezire încheiate de Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR) cu  constructorii români. Pentru aceștia, afacerea e bună: decât să stea degeaba iarna cu buldoexcavatoarele, trailerele sau macaralele, mai bine le pun la dispoziţia CNADNR, care le plătește serviciile chiar și atunci când utilajele nu se mișcă de pe loc.

Potrivit contractelor, CNADNR trebuie să achite atât orele de activitate de pe șosea, cât și un tarif de staţionare în parcurile secţiilor de drumuri naţionale a utilajelor puse de constructori la dispoziţia companiei. Spre exemplu, oferta depusă în 2008 de două importante firme asociate pentru deszăpezirea autostrăzii București-Pitești și a centurii Pitești, în vigoare și în prezent, prevedea un tarif orar de staţionare pe utilaj cuprins între  10 lei și 40 de lei, iar pentru intervenţie, tariful varia în funcţie de utilaj, între 13 lei și 60 de lei. În total, au fost prevăzute 44 de utilaje. Oferta finală a rezultat la 250.000 euro pe lună, adică 2.500 de euro pe kilometru. Aproape jumătate din aceste costuri, 123.000 de euro, reprezintă tarifele de staţionare. Dacă ar fi să plătească preţurile din ofertă timp de trei luni, CNADNR ar plăti anual 7.500 de euro pe fiecare kilometru de autostradă. În practică, din lipsă de bani, CNADNR dă dispoziţie constructorilor să iasă la deszăpezit mai rar decât se prevede în ofertele lor, iar, de regulă, iernile sunt mai blânde decât în propunerile financiare ale constructorilor.