Românii care doresc sa se lamureasca in ceea ce priveste creditele pleaca de la sucursalele bancilor si mai bulversati decât au venit. Si asta se intâmpla din cauza ambiguitatilor sistemului, care depasesc potentialul intelectual al angajatilor acestor institutii. Chiar daca toti vor sa evite cuvintele „criza financiara”, atitudinea lor scoate la lumina tocmai acest lucru.
Trei banci din Bucuresti, alese la intâmplare, toate cu aceleasi probleme. Reprezentantii acestora, de la directori pâna la casieri, isi schimba fizionomia când aud de creditele in lei si de formulele de calcul ale dobânzilor. (Un material cu camera ascunsa)
Oferte de credite expirate la vedere
Reporterii „Gardianul” au facut o vizita cu camera ascunsa la trei dintre marile banci din România pentru a vedea cât de transparenti sunt in privinta detaliilor. In editia de astazi va prezentam doar una dintre cele trei discutii avute cu reprezentantii celor trei banci. Daca pâna acum trei luni, te loveai cu nasul de multitudinea de fluturasi cu oferte de creditare, atunci când intrai intr-o institutie bancara, azi acestea lipsesc cu desavârsire. Iar daca, la cerere, un angajat iti face o favoare de a gasi unul, sa nu te astepti ca informatiile sa fie valabile. S-a intâmplat la prima vizita pe care am facut-o la sediul unei banci de pe Calea Mosilor din Bucuresti. Acolo am fost intâmpinati de ofiterul de credite, care la auzul cererii noastre (credit ipotecar), a preferat sa ne conduca la directorul sucursalei. Asteptarea a durat doua minute, timp in care am cules pliante cu informatii despre serviciile bancii. Am constatat cu uimire ca, odata intrati la acesta, pliantele ne-au fost luate pentru a fi puse deoparte. Directorul institutiei si-a scuzat gestul si a spus ca acestea nu contin informatii valabile. Apoi, a inceput discutia despre creditul ipotecar.
ROBOR-ul, bata-l vina!
EURIBOR, RIBOR, ROBOR, termeni cu care nu sunteti familiarizati. Doar daca ati facut vreodata un credit. Acestia sunt folositi in sistemul bancar si pot influenta dobânda ratei lunare. Transparenta este un cuvânt care nu se afla in vocabularul celor din sistemul bancar românesc, asa ca am decis sa intrebam directorul sucursalei, din pozitia de simpli clienti, ce se afla in spatele acestui „ROBOR” care ni se aplica la dobânzile creditelor in lei. Raspunsul nu a venit, iar omul a ocolit adevarul. Un cuvânt din cinci litere s-a transformat in cel mai rau cosmar al directorului. Ne-a fortat sa acceptam varianta creditului in valuta, smulgându-ne din fata foile cu simularea in moneda nationala.
* ROBOR: Este dobânda de referinta de pe piata interbancara din România si are legatura cu multe dintre contractele de imprumut incheiate intre bancile comerciale si clientii lor, persoane fizice si juridice.
Raspunsurile unui director de banca
- „Reporter: Mai am o intrebare. Ziceati ca ROBOR-ul care este inclus in rata este foarte, foarte mare.
- Director banca: Nu.
- Reporter: Eu as dori sa vad calculul asta cu dobânda.
- Director banca: E o formula matematica, foarte complicata.
- Reporter: Din ce am vazut la televizor, ROBOR-ul asta a variat foarte mult. Normal, oamenii ar trebui sa stie când vin sa ia un credit, cât a variat sau daca va varia pe viitor.
- Director banca:...
- Reporter: Si acum cât e ROBOR-ul?
- Director banca: E foarte mare...
- Reporter: Cam cât?
- Director banca: Noi nu vorbim de ROBOR, vorbim de EURIBOR de RIBOR, de altele. (acesta incearca evitarea raspunsului)
- Reporter: Si ROBOR-ul asta cam cât e acum, pentru lei?
- Director banca: Nu, nu se aplica la dobânda pe care o aveti dvs. ROBOR-ul e 50%, nu are nici o legatura. Cei care au vrut sa câstige profitând de pe urma ROBOR-ului l-au marit la 80%.
- Reporter: Deci ROBOR-ul influenteaza foarte mult dobânda mea, asta ma intereseaza.
- Director banca: Influenteaza toate dobânzile... mai mult sau mai putin.
- Reporter: Deci la creditul in lei, ROBOR-ul influenteaza mult dobânda mea?
- Director banca: Nu stiu cât e acum, am spus ceva estimabil, oricum e mare. A fost 13, a crescut la 26, s-a dus la 30, pe urma am auzit ca e 44.
- Reporter: Eu vreau sa vin la banca dumneavoastra, dar pe mine ma intereseaza politica dumneavoastra, pentru ca dumneavoastra trebuie sa fiti destul de transparenti fata de mine. Trebuie sa imi spuneti: ROBOR-ul este atât!”
Creditul in euro... cu forta
Daca prin declaratii guvernatorul Bancii Nationale ne indeamna sa ne imprumutam in lei, directorii de banci si asistentii lor ne forteaza sa ne imprumutam in euro.
- Director banca: Toata marja de calcul este aceasta... (arata spre simularea creditului in euro, le schimba, ia foile de pe masa si le inverseaza ca la „alba- neagra”, impunându-ne fortat sa acceptam calculele in euro si sa renuntam la intrebarile despre lei).
- Reporter: De ce schimbati? Ca eu vreau in lei. Nu o scoateti pe asta ca eu vreau in lei.
- Director banca: Nu o scoatem...
- Reporter: Nu o scoateti ca eu vreau in lei.
- Director banca: Parerea mea personala e ca e mai bine in euro.
- Reporter: Si parerea mea e ca vreau in lei. Si vreau sa fiti transparent fata de mine si sa imi spuneti cât e ROBOR-ul?
- Director banca: Când veniti la mine cu dosarul, ne uitam pe internet si va spun.
- Reporter: Dumneavoastra nu stiti cât este ROBOR-ul?
- Director banca: Nu stiu cât e acum.
- Reporter: Am inteles ca sunteti directorul bancii.
- Director banca: Da, variaza de la zi la zi. Dar de ce vreti in lei? (intre timp mai incearca o data sa ne convinga sa renuntam la creditul in lei si sa ne distraga atentia de la aflarea valorii ROBOR-ului)
- Reporter: De ce vreau in lei? Pentru ca sunt platit in lei.
- Director banca: Vreti sa va dau un exemplu? (vrea sa ne impuna iar creditul in euro)
- Reporter: Nu, nu, nu... nu mai vorbim de euro, va rog, vorbim numai de lei.
- Director banca: Vreau sa va fac o comparatie.
- Reporter: Nu, nu, m-am decis, vreau in lei.
- Director banca: Nu vorbim de ROBOR. ROBOR-ul este o dobânda, mai mult un indice...
- Reporter: Influenteaza dobânda mea? Influenteaza dobânda?
- Director banca: Si EURIBOR-ul pot sa spun ca influenteaza dobânda mai mult sau mai putin.
- Reporter: Dar nu mai vorbim de euro, vorbim de lei acum.
- Director banca: Ok, vorbim de lei.
- Reporter: Corect, deci si ROBOR-ul influenteaza dobânda in lei. Inseamna ca dvs. trebuie sa fiti transparent fata de mine si sa imi spuneti cât este ROBOR-ul acum!
- Director banca: Când o sa veniti data viitoare o sa va spun despre ROBOR-ul negociat.
Nimeni nu afiseaza, in afara de dobânda si comision, alte date”
Cu zâmbetul pe buze, ni se spune ca pentru obtinerea unui credit nu o sa aflam alte detalii. Acestea apar doar la insistentele clientului pentru unele cazuri, iar in altele nu ti se ofera deloc. Trebuie sa revii la meditatiile oferite in adolescenta de profesorul de matematica pentru a rezolva aceasta ecuatie necunoscuta.
- Reporter: Eu doresc ca banii acestia pe care ii dau lunar sa stiu ca: 20 % se duc la comision, 50 % se duc la ROBOR-ul pe care il aplicati dvs. Asta ma intereseaza, eu nu am vazut in foile astea vreo transparenta.
- Director banca: Nimeni nu o sa va afiseze, in afara de dobânda, comision de administrare, alte date.
- Reporter: Pai, cum, stati putin!? Dvs. imi faceti o dobânda. Eu trebuie sa stiu unde se duc banii respectivi. Dobânda mea e calculata intr-un fel. Si trebuie sa stiu, nu e normal?
- Director banca: Când o sa veniti data viitoare, cu colegul, o sa va dau o formula de calcul.
- Reporter: Si acum nu puteti sa imi dati?
- Director banca: Nu am un contract la indemâna...
- Reporter: Nu se poate sa nu aveti un contract la indemâna, nu dumneavoastra sunteti directorul bancii?
- Director banca: Veniti data viitoare...
- Reporter: Eu vreau acum.
- Director banca: Nu am cum acum.
„Statul câstiga din orice”
Din foame de bani, directorul bancii a oferit reporterilor nostri alternativa depunerii avansului pentru achizitionarea imobilului. Adica, intr-un cont pentru evitarea folosirii unui depozit la banca. Acesta din urma având impozite mari impuse de stat.
- Director banca: Dar unde va tineti avansul pâna platiti garsoniera?
- Director banca: Stiti, avem un cont curent unde dobânda este foarte favorabila la euro. E mai bine ca un depozit. E mult mai avantajos. Mai bine e la cont curent ca la depozit. La depozit se impun mai multe comisioane de catre stat, dobânda e mai mica.
- Reporter: La depozit câstiga mai mult statul?
- Director banca: La orice câstiga statul!
- Reporter: Si la cont curent, si la depozit?
- Director banca: La tot.
Nimic nu merge bine zilele acestea in bancile din România. O dovedesc simularile eronate care ne-au fost facute de catre doua dintre bancile la care am fost. Chiar daca nu recunosc. O dobânda prezentata ca fixa de catre directorul bancii apare in simulare ca fiind variabila. Dupa ce am sesizat-o, acesta a parut uimit de diferentele mici, dar vizibile. In editia de mâine, puteti citi si viziona pe site-ul www.gardianul.ro, episodul II din reportajul cu camera ascunsa. In cateva cuvinte, nici la cea de-a doua sucursala, situatia creditelor bancare nu a fost limpezita. Acolo, am fost agresati verbal, iar enigma ROBOR-ului si a celorlalte informatii despre dobanzi s-a reluat. Cel mai bine s-a prezentat o consiliera, la cea de-a treia banca. Totusi si acolo au existat câteva probleme legate de ratele fixe.(Adrian Velea, Andrei R. Dobrogea)
Dobânda anuala efectiva mica atuul bancilor in «prostirea» clientilor
Pentru a câstiga cât mai multi clienti la creditele oferite, bancile iau ochii doritorilor cu o dobânda anuala efectiva (DAE) fixa in primii ani, care este destul de mica si atragatoare, ca mai apoi sa recurga la una variabila. De obicei dobânda fixa nu dureaza decât 2-3 ani, apoi, la un contract de 10 ani, restul de 7-8 au o dobânda variabila, timp in care banca isi recupereaza banii „pierduti” in anii anteriori.
Bancile apeleaza la anumite tertipuri pentru a-si atrage potentiali clienti de credite, cel mai cunoscut fiind cel de oferire a unui credit cu dobânda fixa si mica in primii ani de credit, ca mai apoi aceasta sa devina variabila. „Aceste artificii permiteau clientilor sa acceseze sume de credit mai mari pentru ca gradul de indatorare se raporta la nivelul initial al dobânzii. In general, ceea ce se pierde la inceput se recupereaza dupa perioada promotionala (dobânda fixa) prin costurile ulterioare ale creditului (dobânda variabila)”, ne-a declarat Bogdan Acsinte, director executiv Pro Credite Broker. Pentru ca banca sa nu piarda bani (mai putin decât si-a propus) recurge la o masura asiguratorie. In situatia in care clientul ar rambursa creditul si nu s-ar mai ajunge la dobânda variabila, comisionul de rambursare anticipata este mai mare in primii ani. De aceeasi parere este si avocatul Iulian Urban: „Pai, recupereaza banii extrem de simplu, prin incarcarea notei de plata la expirarea perioadei de gratie, uneori si de câte doua ori in doua zile succesive. Practic, vei ajunge sa platesti atât de multi bani, incât vei regreta ca te-ai lasat ademenit cu perioada de gratie initiala”.
Ce au pierdut la «fixa», recupereaza la «variabila»
Bancile maresc dobânda cât sa-si scoata banii pe care i-au pierdut cu dobânda fixa din primii ani. „Dupa expirarea perioadei promotionale, bancile cresc dobânzile in medie cu 3,5 puncte procentuale. Apropo de costuri ascunse, foarte multe banci au inceput sa afiseze, sa anunte dobânda pe care o vor aplica dupa expirarea perioadei promotionale. Deci este responsabilitatea clientului sa afle toate informatiile, costurile pe termen lung si evolutia lor in timp”, ne-a spus Raluca Dobre, analist IpoteciDirect. Cel mai bine este sa apeleze la ajutor specializat. Consilierii financiari sunt persoanele potrivite cu care pot sta de vorba si ajunge la niste concluzii. Consilierii de credite, asa-numitii brokeri de credite, beneficiaza de training continuu de la banci ori de câte ori produsele de creditare sufera modificari si astfel sunt la curent cu intreg portofoliul de credite si informatii aditionale.
Contractul de credit, complicat pentru nestiutori
Potrivit avocatului Urban „nu in contractele stufoase este marea problema la acest moment; ci in faptul ca, indiferent daca in contract s-a trecut ca dobânda va ramâne fixa, ea este majorata de banca ilegal, cu incalcarea legii; adica practic bancile acum nu mai respecta nici o lege in aceasta tara, daca au ajuns sa profite inclusiv de criza, astfel incât, in vreme ce Isarescu anunta ca bancile noastre sunt solide, clientii primeau acasa scrisori de la banci in care li se spunea ca li se majoreaza ratele tocmai din cauza ca... banca este afectata de criza! Ce sa mai intelegem?”, a mai spus acesta. Majoritatea contractelor de credit (cele standard) au intre 6 si 14 pagini. „O persoana interesata de un angajament de plata pe termen lung nu va semna un contract pe care nu il intelege. Chiar daca pozitia de pe care discuta, in raport cu bancile, nu este de egalitate, o buna informare si mai ales atentia sporita vor elimina riscul deciziilor surprinzatoare luate unilateral de catre banca, in derularea contractului”, ne-a declarat reprezentanta CreditTeam.
Surprize, surprize... cu creditorul bancar
„Abia odata ajunsi la ghiseu pentru a plati o rata, multi clienti afla de schimbarea valorii ei. Nu putem spune ca ei nu sunt informati niciodata si mai ales nu putem spune ca este vorba despre toti; putem spune ca nu sunt informati la timp toti clientii”, ne-a declarat Roxana Gavrila, sefa Departamentului de comunicare Credit Team. Sunt banci care folosesc mijloacele de comunicare moderne – e-mail, sms, apelul telefonic - pentru a-si instiinta clientii de eventualele schimbari, dar si metoda clasica a scrisorii. „De regula, metoda clasica a expedierii unei scrisori este cea mai problematica, intrucât transmiterea si receptarea informatiei nu se poate face in timp real de la momentul emiterii ei”, a mai afirmat Roxana Gavrila.
(Paul Barbu)
Sapte galateni se bat cu ratele umflate de banca
Numai într-o saptamâna sapte persoane din Galati au reclamat la Protectia Consumatorului ca sunt silite sa plateasca de la 100 pâna la 200 de lei în plus rata lunara la împrumuturile pe care le contractasera la filiala galateana a unei banci centrale. Cei sapte precizeaza în reclamatii ca au primit prin posta notificari de la banca de unde se împrumutasera, prin care erau înstiintati ca la rata lunara li s-a aplicat o majorare plus un comision de administrare a contului. Initial, nu au intrat în panica deoarece procentele erau mici, de 0,5%, respectiv 0,59%, si în notificare nu era precizata clar suma pe care urmau sa o plateasca în plus. In momentul în care au ajuns la ghiseul bancii, au inteles ca sunt obligati sa dea în plus între 100 si 200 de lei. Cum explicatiile primite la banca nu i-au multumit, au depus reclmatii la Protectia Consumatorului. „Consumatorii ne-au sesizat cu privire la faptul ca au fost înstiintati ca li se majoreaza dobânda si se introduce un comision de administrare a contului. Majorarea dobânzii este de 0,5%, iar comisionul de administrare al contului este de 0,59%. Poate nu pare mult, dar aceste procente se aplica la balanta lunara. Este vorba de un comision de administrare introdus acum, începând cu luna octombrie. Noi am început sa investigam unitatea reclamata. Vom vedea cu ce concluzii vom încheia actul de control”, a precizat inspectorul sef al IRPC Galati, Marioara Gatej. Persoanele reclamante au fost înstiintate de catre banca de aceste procente introduse sub forma comisioanelor, dar fara a li se calcula dobânda anuala efectiva. Aceasta dobânda creste foarte mult când comisionul se aplica la restul de plata pe care îl aveau consumatorii. Contractele sunt încheiate astfel incât banca sa îsi poata permite oricând sa modifice comisioanele. |