O persoană din judeţul Călărași este acuzată că ar fi păcălit mai multe firme din ţară cu milioane de euro. Potrivit păgubiţilor, metoda era simplă: cumpăra marfa, de obicei porci, garantând cu un instrument bancar cu scadenţă și efectua plăţile la datele scadente, câștigând astfel încrederea partenerilor. După aceea se angaja în tranzacţii mult mai substanţiale, garantate prin aceleași instrumente bancare, dar care nu găseau disponibil financiar la data scadenţei.

La nivel naţional, sute de firme care-și păcălesc partenerii de afaceri dau anual ţepe de sute de milioane de euro și pot fi acuzate că subminează economia naţională, potrivit lui Marcel Cucu, membru în consiliul director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

"Nu sunt afectate doar firmele care sunt păcălite. Există un întreg lanţ de plată care este afectat. Compania respectivă nu mai poate face plăţi la partnerii de afaceri care și aceștia sunt afectaţi", a precizat Cucu. Mai mult de atât, în cazul intrării în insolvenţă, firma respectivă nu mai poate plăti taxele la bugetul de stat, eventualele investiţii sunt anulate iar angajaţii rămân pe drumuri. Firmele mijlocii și mici sunt mult mai vulnerabile decât cele mari.

"Firmele mari nu prea sunt păcălite, dar firmele mijlocii și mici sunt mult mai vulnerabile. Patronii unei firme mici pot fi distruși pe viaţă de un "ţepar". Mulţi dintre ei și-au vândut tot ce aveau pentru a pune pe picioare afacerea", a afirmat Culiţă Tărâţă, om de afaceri care activează în domeniul agriculturii.

Companiile în general și cele din agricultură în special trebuie să verifice foarte atent bonitatea și istoricul partenerilor de afaceri, atrage atenţia ministrul Agriculturii Valeriu Tabără. „Firmele mari fac așa mereu. Numai prin respectarea contractelor câștigi respect și poţi, de exemplu, să ieși pe pieţele internaţionale și să ai succes acolo”, consideră ministrul.

Cum acţionează "ţeparii"

Una din componentele esenţiale ale strategiei de înșelăciune este câștigarea încrederii. Astfel, acesta cumpără marfa, garantând cu un instrument bancar cu scadenţă, și efectuează plăţile la datele scadente, câștigâ astfel încrederea partenerului. După aceea se angajează în tranzacţii mult mai substanţiale, garantate prin aceleași instrumente bancare, dar care nu găsesc disponibil financiar la data scadenţei.

Aurel Popescu, președintele Rompan, exemplifică această tactică. „Există cazuri, la brutării de exemplu, unde o companie vine, cumpără făină zi de zi, fără probleme, timp de o lună sau mai mult. Apoi face o comandă mai substanţială, cu bilet la ordin ca de obicei, și dispare”, a susţinut acesta.

Marcel Cucu atrage atenţia că este foarte important, pentru reușita operaţiunii, ca aceste „ţepe” să fie concentrate într-un timp scurt, pentru ca victimele să nu poata lua cunoștinţă una de la alta de practicile escrocului respectiv. "Plata efectuată corect, înaintea "ţepei", îi crează și o "probă" în faţa organelor de cercetare, conform căreia nu constituie înșelătorie un astfel de "accident" de plată, ci a fost o pură întamplare", a precizat oficialul LAPAR.

Alte metode presupun întocmirea unor firme pe numele unor persoane în vârstă, care locuiesc în sate izolate, care intră în „faliment” odată ce trebuie să facă niște plăţi mai consistente, iar patronii respectivi fug în străinătate după ce au strâns mai multe milioane de euro. Prin astfel de metode era păcălit și statul român, înainte de impunerea taxării inverse la plata TVA-ului. Gaura produsă astfel la bugetul de stat era de peste 500 milioane de euro anual.

Escrocii faţă-n faţă cu legea

Lentoarea procesului decizional din justiţie și faptul că dosarele, la nivelul întregii ţări, nu se interconectează, ajută infractorii.

"Atâta vreme cât dosarele, din mai multe zone ale ţării, nu se conecteaza, fiecare organ de anchetă sau instanţă este indus în eroare. Întârzierile în aceste dosare îi crează timpul necesar făptașului să-și pună la adăpost banii", a afirmat Marcel Cucu, membru în consiliul director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Și ministrul Valeriu Tabără consideră că, deși reforma în justiţie a rezolvat o parte din probleme, mai sunt multe de făcut. Problema este că lentoarea cu care se derulează procesele, care se întind uneori pe mulţi ani de zile, uneor până la prescrierea faptelor comise, creează un sentiment de neîncredere în justiţie în rândul oamenilor de afaceri.

În plus, atrage atenţia Cucu, este dificil ca investitorii cinstiţi să beneficieze de o siguranţă a afacerilor cât timp instrumente bancare sunt considerate doar promisiuni de plată și nu obligaţii de plata. În plus, statul consideră că un agent economic păcălit nu este exonerat de răspunderea de a plăti contribuţiile la bugetul statului pentru sume care nu mai reprezintă venituri reale. Astfel, patronul păcălit este obligat să plătească TVA-ul aferent și impozit pe profituri care, de fapt, nu există.