Întinsa pe 6% din suprafata judetului Dolj, pe o suprafata de cel putin 100.000 de hectare, zona supranumita „Sahara României” este imaginea perfecta pentru pericolele care ne pasc daca continuam sa defrisam la întâmplare.

Sudul României se transforma încet în desert. Suprafete extinse ar putea sa devina, nu peste mult timp, peisaje demne de Africa de Nord, avertizeaza specialistii. Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zona cunoscuta drept „Sahara Olteniei” - un triunghi, pe harta, între Craiova, Calafat si Corabia. Iar specialistii spun ca dunele înainteaza în fiecare an cu o mie de hectare.

Cauza principala a acestui fenomen rar de desertificare este defrisarea perdelelor de paduri, care opreau efectele ariditatii. Însa daca în 1970 padurile acopereau 12% din suprafata judetului Dolj, acum ele mai ocupa doar 7%, iar cifra este în scadere.

În urma cu cinci ani, specialistii de la Agentia Nationala de Meteorologie (ANM) trageau un semnal de alarma cu privire la un scenariu sumbru. „Pâna la sfârsitul secolului, vom avea cresteri în jur de patru grade, în anotimpul de vara, si în jur de trei-patru grade, în anotimpul de iarna. Cresterile vor fi mai mari în anotimpurile solstitiale decât în cele de tranzitie, ne arata modelele. Si aceste cresteri de temperatura vor fi însotite de diminuarea precipitatiilor în sezonul cald”, spunea Roxana Bojariu, climatolog al ANM.

Însa temperaturile aflate în crestere, lipsa de solutii pentru fixarea solului nisipos si lipsa padurilor care sa mai tempereze clima au dus la formarea unui desert în toata regula. Problema este una mai veche, dar fenomenul s-a accelerat în ultimii ani, din cauza defrisarilor.

Înainte de 1989, autoritatile luasera masuri prin care reusisera sa transforme mini-desertul într-un adevarat paradis agricol. Atunci au fost plantate perdele forestiere pe mii de hectare, a fost pus la cale un sistem de irigatii între Sadova si Corabia, care sa fie activat pe timpul secetelor, iar agricultorii produceau tone de fructe, cereale sau legume, pe care statul le exporta apoi. Dupa Revolutie, sistemul de irigare a fost distrus, padurile au fost puse la pamânt, iar desertul a recucerit zona arida.

Alaturi de jaful produs asupra perdelelor forestiere, „sistemul de irigatii a cazut prada dezinteresului”, crede Calin Danut, cercetator în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române. „Nu numai al locuitorilor, ci si al tuturor politicienilor care au trecut prin acest spatiu. Oamenii au vina! Au vrut sa duca ceva acasa. Au furat tevile de irigatii, au furat motoarele, au dus la fier vechi, acum ne întrebam ce se întâmpla. Acum, din nefericire, senzatia mea - si nu vreau sa supar pe nimeni - este de parasire”, adauga acesta.

Localnicii spun ca acum pamântul este complet neroditor. Nicio planta nu îsi prinde radacinile în nisipul din „Sahara Olteniei”, asa ca oamenii au renuntat sa îsi mai investeasca banii în culturi sortite esecului. Iar agricultorii care au ramas în zona s-au reorientat spre culturile tropicale.

„Cultivam fasole africana, cartofi dulci si arahide în Sahara Olteniei. Terenul este nisipos la Dabuleni si nu vom reusi niciodata sa avem recolte bogate de porumb sau de grâu. Cum sistemul de irigatii nu va mai fi pus la punct niciodata, trebuie sa ne descurcam fiecare cum putem. Înainte de Revolutie, la noi în zona se iriga totul. Acum, daca o sa mergeti pe câmp, nu o sa mai vedeti nici urma din acel sistem din perioada comunista“, spune un agricultor.

La sfârsitul anului trecut, 400 de voluntari au plantat 5.000 de salcâmi pe terenul nisipos din Dolj, însa este nevoie de mult mai mult de atât, daca vrem sa salvam zona de la transformarea într-un desert în toata regula. Pâna când autoritatile vor lua masuri pentru stoparea înaintarii desertului, în Dolj, acesta a început sa ia forma unei fâsii late de aproape 30 de kilometri, care s-a întins pe terenuri unde erau livezi, vii si culturi de cereale. Acum, doar la Dabuleni se mai pot cultiva celebrii pepeni si asta numai pentru ca ei prefera terenurile nisipoase.

Specialistii mai spun ca, în urmatorii 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi complet acoperite de nisip.