Primele persoane care vor ajunge pe Marte, vor fi nevoite să rămână acolo, la fel ca europenii care au luat calea teritoriului american. Aceasta este părerea lui Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe Lună, citat de StiintaAzi. Motivul rezidă în costurile ridicate pe care o asemenea călătorie le implică şi durata mare, un an şi jumătate. Acest fapt ar duce poate, în cel mai bun caz, la o vizită pe Marte şi apoi la alte decenii de pauză, spune Aldrin.

"Oamenii care vor pleca vor trebui să dea dovadă de o mentalitate de colonişti, să privească înainte, fără să se aştepte să revină acasă după câţiva ani", a declarat Aldrin.

La vârsta de 30 de ani, li se va oferi o oportunitate. Dacă o acceptă, îi vom antrena şi, cinci ani mai târziu, îi vom trimite. Cine ştie ce descoperiri tehnologice vor avea loc până când ei vor împlini 65 de ani? Poate că vor rămâne acolo pentru totdeauna, sau poate vom reuşi să-i aducem înapoi", a mai adăugat astronautul.

Planeta Roşie are un potenţial mult mai ridicat decât Terra pentru a susţine viaţa umană, pentru că există mai multe rezerve de apă, spune astronautul, într-un interviu acordat AFP.

Un alt factor care îngreunează deplasarea oamenilor pe Marte este distanţa - 55-400 de milioane de kilometri, în timp ce distanţa până la Lună e de 380.000 de kilometri, parcurşi de echipajul lui Neil Armstrong în doar opt zile.

Practic, misiunea pe Marte trebuie să fie începutul colonizării planetei.

"Trebuie să trimitem oameni permanent. Dacă nu suntem dispuşi să facem asta, nu cred că ar trebui să investim pentru a merge acolo şi apoi să ne oprim", a declarat Aldrin.

"Dacă reuşim să ducem câţiva oameni acolo în siguranţă, va merita efortul de a-i aduce înapoi, după 12 sau 18 luni? Sigur că nu", e de părere astronautul.

NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ASE) vor să trimită o misiune cu echipaj uman spre Marte în preajma anilor 2030 sau 2040, la care vor lua parte şase astronauţi. Vor urma alte misiuni, formându-se, astfel, o colonie de 30 de suflete.

Totuşi, există cercetători care susţin că o misiune cu echipaj uman e mult mai puţin eficientă decât uma fără oameni la bord, cea din urmă putând obţine mai multe informaţii despre planetă.