Presa de azi:
Home Revista Presei Coduri Postale Anunturi Jocuri Horoscop Contact 
LIKE
 Revista presei
  Afaceri
  Auto
  Casa si Gradina
  Economie
  International
  Imobiliare
  IT&C
  Piata de Capital
  Politica
  Publicitate & MK
  Sanatate
  Showbiz
  Social
  Stiri Locale
  Stiri mondene
  Sport
  Utile
  Stiri Video
  Top articole
  Top publicatii
  Presa online
  Ziare si Reviste romanesti
Ghid ZR
Publica un advertorial
Promoveaza-ti imaginea companiei tale
advertoriale publicate
Stirile zilei
Stiri pe email
Cele mai importante titluri ale zilei pe email-ul tau

Aboneaza-te la newsletter

Relexeaza-te cu
SUDOKU ONLINE
Relexeaza-te SUDOKU online



international Distribuie stirea pe:
 De ce s-a oprit valul masiv de migranti catre Europa?
De ce s-a oprit valul masiv de migranti catre Europa?

Valul migrantilor din Orientul Mijlociu, care fug de razboi si extremism în Europa, încercând sa îsi contruiasca aici viata distrusa de atacuri si terorism în tarile natale s-a oprit brusc în 2017. BBC News analizeaza într-un reportaj audio de ce a disparut criza migrantilor de pe agenda publica si ce s-a întâmplat cu refugiatii care au ajuns în Grecia sau Turcia, în taberele pentru imigranti. 

În 2015 si 2016, jurnalele de stiri au alocat spatii ample crizei refugiatilor care încercau cu disperare sa ajunga în Europa. Familii cu copii care parcurgeau mii de kilometri pentru a ajunge în vestul Europei, grupuri de oameni care fortau gardurile de la granite, refugiati care veneau pe mare în barci supraaglomerate, ambarcatiuni naufragiate, cadavre scoase din apa de Paza de Coasta, toate aceste imagini devenisera obisnuite pentru televiziuni sau site-uri de stiri. Poate cea mai cunoscuta imagine a fost cea a lui Alan Kurdi, baietelul sirian gasit înecat în Turcia, a carui fotografie a devenit un simbol pentru greutatile prin care trec refugiatii în drumul lor spre Europa de Vest. Europa se confrunta cu o criza morala si politica. Apoi, povestile de acest tip au disparut din presa.

Elizabeth Collett, directorul Migration Policy Institute, spune ca în 2015 migratia nu mai reprezenta de cel putin doua decenii un fenomen nou pentru Europa. Cei care vin în Europa traversând Marea Mediterana aleg diverse rute, însa cea dintre Libia si Italia a fost întotdeauna cea mai aglomerata dintre ele. Oameni din diverse tari din Africa, Orientul Mijlociu si Asia alegeau aceasta ruta.

Care au fost cauzele acestei crize?

Cu câtiva ani înainte de izbucnirea crizei refugiatilor, tari precum Irak si Siria au început sa se confrunte cu razboaie si atacuri teroriste. Aceasta situatie a determinat grupuri mari de persoane sa caute refugiu în tarile vecine. Initial, acesti oameni au reusit în statele vecine sa îsi acopere nevoile primare, însa, cu trecerea timpului, au înteles ca tarile în care ajunsesera nu le puteau oferi si alte posibilitati, cum ar fi un loc de munca, accesul copiilor la educatie de calitate sau accesul la un sistem medical eficient. Fara oportunitati în tarile de origine si fara oportunitati în cele în care se aflau, multi dintre refugiati au hotarât sa plece catre Europa.

În martie 2015 au început sa apara în mass-media primele imagini cu barcile supraaglomerate care traversau Mediterana înspre Italia. Acesta a fost si momentul în care liderii europeni au înteles ca este nevoie sa ia atitudine. Guvernul italian a cerut ajutor Uniunii Europene pentru a putea continua operatiunile de cautare si salvare a refugiatilor. Între timp, cu o situatie similara se confruntau si autoritatile din Grecia. Numarul refugiatilor care ajungeau pe teritoriul acestei tari a început sa creasca în momentul în care migrantii au înteles ca este mai usor sa ajunga în Europa traversând Marea Egee, din Turcia în Grecia.

În iulie 2015 80.000 de migranti au traversat Marea Egee catre Grecia. În august, numarul acestora a ajuns la 130.000, iar o luna mai târziu la 160.000. Deodata, atentia europenilor s-a îndreptat catre Grecia. În octombrie, 220.000 de oameni au ajuns în Grecia traversând Marea Egee în barci pneumatice. Multi dintre cei care reuseau sa ajunga în viata la mal erau deshidratati, aveau hipotermie si erau înfometati. Autoritatile din Grecia nu au reusit, însa, sa le ofere ceea ce aveau nevoie. Conditiile de trai din aceasta tara si lipsa de reactie a autoritatilor elene i-au facut pe refugiati sa îsi doreasca sa plece spre vestul Europei. Unele tari din regiune au ignorat faptul ca migrantii le traversau teritoriile în drumul lor spre Europa de Vest. Ungaria, însa, a ridicat un gard la frontiera pentru a împiedica accesul oamenilor.

Migrants On Greece's Lesbos Island

Reactia Europei

Moartea lui Alan Kurdi si valul de emotie cauzat de acest episod au determinat autoritatile europene sa ia masuri pentru a reduce numarul celor care mureau în drumul lor spre Europa. Provocarea cea mai mare a Europei a devenit aceea de a crea un echilibru între dreptul la azil, empatie si controlul frontierelor.

Pe 7 octombrie cancelarul german Angela Merkel a acordat un interviu în care a prezentat un plan pentru stoparea acestei crize. Conform acestuia, toti migrantii care ajungeau neanuntati pe insulele grecesti urmau sa fie triati: imigrantii economici urmau sa fie expulzati, iar cei care doreau sa solicite azil urmau sa depuna cereri în acest sens catre autoritatile elene. Pe durata procesarii cererilor de azil, migrantii erau obligati sa ramâna pe insula unde ajunsesera initial.

Angela-Merkel (1)

Potrivit aceluiasi plan, numai refugiatii sirieni care faceau parte din categoriile cele mai vulnerabile urmau sa primeasca azil în Europa. Ceilalti urmau sa fie trimisi înapoi în Turcia, tara considerata sigura de catre Uniunea Europeana. În schimb, Turcia urma sa primeasca miliarde de euro de la UE pentru a le putea asigura refugiatilor conditiile de care acestia aveau nevoie. Scopul planului era acela de a-i descuraja pe migranti sa mai traverseze Marea Egee.

Un acord în acest sens a fost semnat pe 18 martie 2016 si a intrat în vigoare 2 zile mai târziu. În urma acestor masuri, numarul refugiatilor care au trecut din Turcia în Grecia a scazut de la 2.000 pe zi la 50 pe zi. În primele 2 luni ale lui 2016, 180.000 de refugiati ajunsesera pe insulele grecesti. Pâna în vara, numarul a scazut la 3.000. Cel mai important, numarul mortilor a scazut de la 366 de în primele 3 luni ale anului la 7 în urmatoarele trei luni.

De ce a functionat planul?

Planul Angelei Merkel a functionat în primul rând pentru ca prevedea întoarcerea în Turcia a refugiatilor care nu faceau parte din categoriile cele mai vulnerabile. Astfel, migrantii au înteles ca nu are rost sa plateasca mii de dolari calauzelor care sa îi duca în Grecia pentru ca, mai apoi, sa fie trimisi înapoi de unde au plecat. Problema acestui acord a fost, însa, modul în care el a fost implementat.

Claire Whelan, angajat al Consiliului Norvegian pentru Refugiati, descrie conditiile în care traiesc refugiatii aflati în insulele grecesti ca fiind precare. "Locuiesc în corturi, în spatii foarte aglomerate", spune ea. Whelan se opune acordului UE-Turcia privind migrantii. "Unii vor spune ca (acordul, n.r.) e un succes urias pentru ca vin mai putini oameni în Europa. Pe de alta parte, numarul oamenilor care fug de razboi si de persecutii nu a scazut. În lume exista mai multi refugiati ca oricând, iar cei care doresc sa primeasca protectie în Europa nu mai pot solicita acest lucru", adauga Whelan. Ea considera si ca Uniunea Europeana ar trebui sa fie mai deschisa în a primi refugiati.

Serbian Authorities Process Migrants As They Make Their Way Through Europe

Whelan mai spune ca cererile de azil nu sunt procesate suficient de repede în Grecia. Astfel, cu toate ca numarul persoanelor care sosesc pe insulele grecesti a scazut foarte mult de la implementarea acordului, numarul total al persoanelor aflate pe listele de asteptare este în crestere. Ca urmare a acordului, spune ea, oamenii care au ajuns pe insulele grecesti dupa 20 martie au ramas blocati pe aceste insule, singura exceptie fiind cei care fac parte din grupurile vulnerabile. Aproximativ 20.000 de migranti se afla pe insulele grecesti si înca 30.000 în Grecia continentala.

Desi planul prezentat de Merkel prevedea ca migrantii sa fie trimisi înapoi în Turcia, acest lucru nu s-a întâmplat prea des. Whelan sustine ca doar 900 de refugiati au fost trimisi în Turcia în urma acestui acord. Primul motiv este ca planul în sine a fost contestat în instanta, iar cel de-al doilea motiv este numarul redus de angajati care proceseaza cererile de azil.

Între timp, localnicii, care odata îi ajutau pe refugiati, au început sa se întoarca împotriva acestora. Principala nemultumire este legata de scaderea numarului de turisti cauzata de criza migrantilor. Au fost raportate atacuri asupra taberelor de migranti.

Tabara refugiati Caoatia GettyImages-1

Ce s-a întâmplat cu cealalta ruta?

Federico Soda, director în cadrul Organizatiei Internationale pentru Migratie, sustine ca în 2016 s-a înregistrat un record: 180.000 de refugiati au fost înregistrati în Italia. Trendul a continuat si în 2017. Atât numarul celor care reusesc sa ajunga în Italia pe mare, cât si al celor care mor în timpul calatoriei continua sa creasca, spune el. Organizatia Internationala pentru Migratie estimeaza ca 5.000 de oameni au murit încercând sa treaca Mediterana în 2016, însa numarul ar putea sa fie mai mare în realitate.

Totusi, cei mai multi dintre cei care îsi risca viata pentru a ajunge în Italia nu vin din zone afectate de razboi. Soda spune ca acesti oameni vin din diverse tari africane si într-o prima faza calatoresc în Libia pentru a-si gasi un loc de munca. Înaintea Primaverii Arabe, economia Libiei se baza foarte mult pe forta de munca din strainatate. Însa, dupa moartea lui Muammar Gaddafi în 2011, Libia a devenit o tara foarte instabila în care migrantii nu mai au viitor. Locurile de munca sunt extrem de limitate, iar multi migranti ajung în centre de detentie supraaglomerate, unde sunt de multe ori torturati si infometati. Fiind prea departe de casa pentru a se putea întoarce, multi dintre ei ajung sa fie suficient de disperati încât sa încerce sa traverseze Mediterana catre Italia.

 

La începutul lunii februarie, Uniunea Europeana a anuntat ca amploarea fenomenului în aceasta zona necesita actiune imediata. Astfel, UE a alocat sume uriase pentru Paza de Coasta a Libiei, pentru îmbunatatirea conditiilor de detentie si pentru securizarea granitelor Libiei. Federico Soda considera, însa, ca instabilitatea din Libia nu permite ca aceste masuri sa aiba efectul scontat pentru ca o tara fara guvern nu poate fi considerata un partener stabil.


Autor: Digi.24
Sursa: www.digi24.ro  Vineri, 19 Mai 2017
Citeste despre: : imigranti valul imigrantilor orientul mijlociu refugiati

Reduceri si promotii
emag flanco ecco mycloset amafashion


 Alte titluri din sectiunea international






Anuntul Telefonic
 Cauta     

Distribuie pe GOOGLE+

Horoscop Zilnic
capricorn

Preluare Curs BNR
Preluare stiri
emag evomag

 Presa de azi online
Vineri, 22 Septembrie 2017
  • Marius Copil, calificat in sferturile turneului ATP de la Metz, dupa o victorie de senzatie cu Pouille
  • Se schimba asigurarea obligatorie
  • Chisinau. Liberalii vor sa il demita pe presedintele Dodon
  • Bilantul victimelor seismului din Mexic a ajuns la 273 de persoane
  • ANDREEA MARIN, despre cel mai trist moment din viata ei: Mama s-a stins in bratele mele. Au ramas urme in mine ce nu pot fi sterse o viata
  • Dana Nalbaru s-a mutat la sat: Sunt cea mai fericita taranca
  • Amal Clooney s-a intors la serviciu. Iata ce tinuta a ales pentru prima zi dupa concediu maternal!
  • Decizie socanta luata de Brad Pitt. S-a mutat din nou cu Angelina Jolie si copiii lor!
  • Ce implica tratamentele hormonale la menopauza
  • Dermatita atopica, cea mai cunoscuta boala de piele a copilariei: cauze, simptome, tratament
  • Trucul care te ajuta sa cureti ardeii copti in cateva secunde
  • SARBATORI RELIGIOASE - 22 septembrie
  • Anuntul care da fiori intregii planete! Phenianul va testa o bomba cu hidrogen in Pacific
  • Avion prabusit pe aeroportul din Istanbul
  • ECHINOCTIUL DE TOAMNA: Ziua este egala cu noaptea in orice loc de pe Pamant
  • Ioana Ginghina si-a sarbatorit ziua de nastere. Ce cadou a primit de la Alexandru Papadopol!
  • Liviu Pop face primul pas concret pentru editura unica. Cum justifica tranzactia prin care va controla politic o piata de zeci de milioane de euro
  • A slabit 45 de kilograme fara sa mearga la sala. A apelat la o metoda bizara, dar care i-a redat increderea in umanitate
  • Alcoolul, subiect sensibil intre parinti si copii. Cum ar trebui sa intervina adultii
  • Restrictii de trafic pe DN 73 F pana duminica, intre Moieciu si Fundata, pentru organizarea unei competitii internationale de ciclism



  • Copyright © 2005-2017 - www.ZiaresiReviste.ro - toate drepturile rezervate - ziare si reviste romanesti de la A la Z Gazduit de easyhost.com
    Presa de azi StiLL Radio IASIStiri OnlineAnunturi