Presa de azi:
Home Revista Presei Coduri Postale Anunturi Jocuri Horoscop Contact 
LIKE
 Revista presei
  Afaceri
  Auto
  Casa si Gradina
  Economie
  International
  Imobiliare
  IT&C
  Piata de Capital
  Politica
  Publicitate & MK
  Sanatate
  Showbiz
  Social
  Stiri Locale
  Stiri mondene
  Sport
  Utile
  Stiri Video
  Top articole
  Top publicatii
  Presa online
  Ziare si Reviste romanesti
Ghid ZR
Publica un advertorial
Promoveaza-ti imaginea companiei tale
advertoriale publicate

Relexeaza-te cu
SUDOKU ONLINE
Relexeaza-te SUDOKU online



afaceri Distribuie stirea pe:
 Nu mai suntem frate cu codrul. Romanii cumpara mobila mai scumpa. Lemnul nostru, dat la export
Nu mai suntem frate cu codrul. Romanii cumpara mobila mai scumpa. Lemnul nostru, dat la export

Un raport recent al Greenpeace arata ca infractiunile referitoare la taierile ilegale de copaci au scazut cu 47% anul trecut, comparativ cu 2015. Cu toate acestea, autoritatile se lauda ca dau amenzi pe banda rulanta. Dar acest lucru a rezolvat doar partial situatia. Pentru ca aproape o zecime din suprafata împadurita este în continuare de izbeliste. Industria de profil este la pamânt, pretul lemnului de foc a sarit în aer iarna trecuta si avem sanse mari sa cumparam mobila cu 30 la suta mai scumpa.

Raportul Greenpeace arata ca Politia si Parchetul au întocmit, anul trecut, peste 5.200 de dosare penale pentru infractiuni silvice, mai exact taieri ilegale de copaci. La jumatate fata de cazurile înregistrate acum doi ani. Daca punem la socoteala si amenzile aplicate, la nivel national au fost aproape 9.500 de cazuri de taieri ilegale de arbori. Însa alt lucru pare sa alerteze autoritatile.

"Colegii mei au observat ca începe sa se taie mai sofisticat. De exemplu, dintr-un pachet se selecteaza numai câtiva arbori, nu se mai taie la ras", spune Mihai Dragan, purtator de cuvânt al Ministerului Apelor si Padurilor. 

Sofisticate sau nu, nici cei care comiteau astfel de fapte în trecut nu sunt depistati imediat.

"Colegii mei de la garzile forestiere si celalalt personal din domeniul silvic au identificat multe taieri istorice si atunci daca noi identificam în 2017 o taiere care s-a produs în 2016, cum o încadram? Cei care taie ilegal aleg zone foarte greu accesibile de padure si atunci este mult mai greu mai ales în conditii meteo nefavorbaile, este mult mai greu de ajuns acolo", mai spune Dragan.

În România, se exploateaza anual 19 milioane de metri cubi de lemn. Anul trecut, aproape 200.000 de metri cubi au fost taiati ilegal, cu 40.000 mai putin ca în 2015. 42% dintre cazurile de taieri ilegale au fost semnalate de cetateni prin aplicatia "Inspectorul Padurilor", desi sunt voci care sustin ca si acum aplicatia da erori si ar trebui îmbunatatita.

"Un necunoscator nu poate deosebi un transport de lemn daca este legal sau ilegal. Legalitatea transportului se poate face numai prin verificarea documentelor acelui transport", spune Ciprian Pahontu, director general Romsilva.

"Nu, aplicatiile nu dau erori. Dar ma rog, acum în orice sistem informatic din lume se pot întâmpla erori, dar ele functioneaza foarte bine. Ce da erori este portalul inspectorulpadurilor.ro de unde vedem taierile ilegale din satelit. Acela este înca în varianta de test", declara purtatorul de cuvânt al Ministerului Apelor si Padurilor.

De când a fost facuta aplicatia Radarul Padurilor si pâna la varianta îmbunatatita, Inspectorul Padurilor, s-au înregistat peste 44.000 de apeluri la 112, dintre care trei sferturi au fost alarme false. Însa un sfert dintre ele, adica 10.000 de apeluri, s-au dovedit a confirma taieri ilegale. În România sunt aproximativ 4.300 de companii atestate pentru a efectua servicii silvice sau de procesare a lemnului. Autoritatile spun ca le-au verficat la sânge. Numai anul trecut s-au facut 7.000 de controale în toata tara.

"De la poarta fabricii pâna în padure, am urmarit traseul lemnului. S-au constatat o serie de nereguli, destul de multe. Materie prima fara acte de provenienta, s-a constatat ca erau anumiti furnizori care furnizau materie prima fara sa fie exploatata în mod legal", a declarat Mihai Dragan.

"Fiecare companie trebuie sa fie foarte constienta ce intra pe poarta fabricii, sa poata sa arate la orice ora ce a intrat pe poarta fabricii", spune Csibi Magor, director WWF Romania.

Procesatorii resping acuzatiile. Autoritatile insista si arata cu degetul. Surprinzator, catre zeci de companii, nu una singura.

"Fiecare transport este verificat. Se introduce codul unic în soft. Este aplicatia statului, aplicatia Sumal Wood Tracking. Dupa ce softul ministerului, practic statul spune ca transportul este legal, începem veificarile suplimentare. Înainte de plecarea fiecarui transport de material lemnos catre fabrica noastra, din padure, fiecare încarcatura este fotografiata. Daca nu corespunde, transportul este respins, este notificat catre garda forestiera", spune Vasile Varvaroi, director de achizitii în industria lemnului.

"În anul 2015 s-a efectuat un control la toate sucursalele societatii respective. Si nu doar acolo. S-au luat la puricat toate firmele care furnizau o materie prima pentru societatea respectiva. S-au constatat o serie de nereguli, destul de multe, toate aceste date au fost înaintate de colegii mei catre procurori", mai spune purtatorul de cuvânt al Ministerului Apelor si Padurilor.

În afara de aceasta companie, mai exista si o alta companie în situatia asta? "Sigur ca da. E vorba de câteva zeci de agenti economici".

Nimeni nu a vazut nici un dosar important finalizat, trimis catre instanta. DIICOT înca lucreaza, fara sa aiba o concluzie clara.

"Lemnul pe care îl folosim noi este numai lemn legal adus în fabricile noastre. Tot ceea ce avem este înregistrat, de la intrare la iesire. Vedeti aici o serie de calculatoare. Nu poti sa închizi ochii si sa închizi linia de productie ca sa pui în fabricatie lemn fara acte. Nu exista asa ceva. Sigur ca facem si greseli. Nu putem sa spunem ca la dimensiunea pe care o avem, toate lucrurile sunt perfecte", spune Dan Banacu, director general în industria lemnului.

Departe de a fi perfecte, ar spune una dintre cele mai mari organizatii ecologiste la nivel international. World Wide Fund for Nature este cea care a cerut ridicarea certificatului forestier acordat de Forest Stewardship Council, o alta organizatie care promoveaza un management forestier responsabil în padurile din întreaga lume. Practic, cine nu detine acest certificat îsi pierde din credibilitate în fata clientilor. Suspiciunea este legata de posibilitatea utilizarii lemnului ilegal în productie. Si aici este un semn de întrebare. Acel certificat este acordat de o organizatie patronala, nu de vreo institutie independenta.

"Exista un proces de consultare în care ei încearca sa recapete certificarea, atât noi cât si alte organizatii de mediu am refuzat sa participam pentru ca compania refuza sa recunoasca vina. Ei nu-si asuma ca au dus activitati în România într-un fel. Pur si simplu se prefac ca nu s-a întâmplat nimic si fac business as usual. Din punctul nostru de vedere este inacceptabil", spune Csibi Magor, director WWF Romania.

"Fiecare dintre noi doreste sa stie ca produsul pe care îl achizitioneaza din magazin este facut dintr- un material care în final provine dintr-un lemn legal", mai spune Dan Banacu.

S-a dovedit ceva din ce au spus ei?

"Nu. Dar asta nu înseamna ca nu exista lucruri care sa nu poata fi îmbunatatite, atâta în activitatea noastra cât si în activitatea industriei în general. Dorim sa reluam legaturile cu FSC si sa restablim certificarea FSC".

Strainii fac afaceri în tara noastra mai bine ca românii. În topul clasamentului se afla companii austriece si turcesti. Prima în clasament este Holzindustrie Schweighofer care are cea mai mare cifra de afaceri. Exporturile sunt într-un procent de 70% si merg în toate tarile din Europa. În ceea ce priveste importurile, aceasta companie cumpara lemn din 15 tari pe care apoi îl prelucreaza în fabricile din România.

Daca este sa analizam activitatea celui mai mare producator din România, acesta prelucreaza, lunar, peste 100.000 de metri cubi de lemn. Interesant este ca doar 25% provine din padurile românesti.

"Ceea ce avem aici este calea ferata cu ecartamentul sovietic. Acest lucru ne ajuta în aprovizionarea cu materie prima din tarile ex-sovietice. Lemnul pe care îl importam din aceste tari ajunge pe calea ferata direct în fabrica noastra. În acest moment din Rusia si Bielorusia", spune Vasile Varvaroi, director de achizitii în industria lemnului. 

Mai exista ceva important legat de industria lemnului - locurile de munca. Totusi, asta nu pare sa nu cântareasca prea mult nici în ochii statului, care reglementeaza si legifereaza, si nici în ochii reprezentantilor societatii civile care critica activitatea companiilor de profil din România.

"În Romania exista un sistem care cumva este caracteristic statelor din lumea a treia. Avem foarte multe resurse de foarte buna calitate. În loc sa valorificam acest lucru, noi ne comportam ca si cum am avea lemn din asta de duzina si în acest fel valorificam. Daca ne uitam la statisticile INS o sa ne dam seama ca peste 60% din lemnul recoltat din padurile României merge la lemn de foc, ca si cherestea sau ca si bustean, adica mai bine de jumatate din lemnul României irosim fara sa prelucram", mai spune Csibi Magor.

Pâna sa ajunga a fi prelucrat, provenienta lemnului este si va ramâne o problema care le da batai de cap autoritatilor. Potrivit raportului Greenpeace, judetele de unde s-a taiat ilegal cel mai mult sunt Mures, Brasov, Olt, Dolj, Gorj si Maramures. În Mures s-au înregistrat peste 1.000 de cazuri, în Brasov 664 iar în Maramures 392. Cât reprezinta asta din totalul lemnului recoltat? Unu la suta! Poate parea putin, dar însemna 7.000 de camioane cu busteni.

"Probabil ca nu vom putea ajunge niciodata la un stadiu zero al taierilor ilegale. Credeti ca în România se poate ajunge la un stadiu zero sa nu se mai fure din buzunare?", spune Mihai Dragan.


Autor: Realitatea.net
Sursa: www.realitatea.net  Miercuri, 5 Iulie 2017
Citeste despre: : paduri taieri defrisari industria lemnului

Reduceri si promotii
emag flanco ecco mycloset amafashion


 Alte titluri din sectiunea afaceri






Anuntul Telefonic
Horoscop Zilnic
capricorn

Preluare Curs BNR
Preluare stiri
emag evomag

 Presa de azi online
Vineri, 17 Noiembrie 2017
  • Paste cu sos ragu
  • Reintinerirea pielii mainilor - Ce recomanda chirurgul estetician
  • Gelozie? Ilie a pazit-o pe Brigitte cand a pozat cu musculosul de culoare!
  • Gabriela Cristea i-a dat vestea Biancai Dragusanu! Cate zile o mai lasa pe scaunul de prezentator la Te vreau langa mine
  • 6 semne ca ai ficatul gras si plin de toxine
  • Prajitura pufoasa cu banane si lapte batut
  • PSD iese la atac: Iohannis este complice in statul paralel si ilegal care vrea sa distruga PSD
  • Un submarin militar din Argentina a disparut in Oceanul Atlantic. 44 de oameni se aflau la bord
  • Noul tip de inselatorie telefonica: Mii de romani primesc apeluri din tari exotice. Ce nu trebuie sa faca
  • Cruduta a plecat in ASIA cu 4 valize si cu ruj pe buze
  • Inca un copil nevaccinat a murit din cauza rujolei in judetul Ialomita. Este al 36-lea deces provocat de aceasta boala
  • Cafea de masline! Ultima fita in materie de bauturi
  • Bloomberg trage un semnal de alarma: Ultima oara cand Romania a depasit China, boom-ul economic s-a spart dureros
  • Sylvester Stallone, acuzat ca a agresat sexual o fana minora. Politia stia de incident
  • Secretul sexy prezentatoarei de la Meteo. Cum o mentine frigul pe Magda Palimariu
  • Multa lume il considera un aliment sanatos. Un medic spune insa ca poate produce cancer
  • Targul de Craciun de la Sibiu isi deschide portile vineri seara. Vezi si alte Targuri de Craciun in Romania in 2017
  • Cum se intinde corect parul cu placa! Sfaturi pentru o coafura perfecta
  • Leacurile babesti pe care le garanteaza si medicii. Otetul si bicarbonatul, mai bune ca orice medicament
  • „Icre“ de fasole cu ceapa verde



  • Copyright © 2005-2017 - www.ZiaresiReviste.ro - toate drepturile rezervate - ziare si reviste romanesti de la A la Z Gazduit de easyhost.com
    Presa de azi StiLL Radio IASIStiri OnlineAnunturi